Între 24 și 27 iulie 2026, pătrunderea și doborârea unor drone rusești în spațiul aerian al României a generat nu doar o reacție militară și diplomatică, ci și un val de mesaje menite să provoace neîncredere, teamă și confuzie. În spațiul informațional de limbă rusă, incidentele au fost negate, reinterpretate sau folosite pentru a ridiculiza […]
„Omul învață de la oameni. Omul este un produs al omului. Adică a fost. Ultima generație de sapiens nu mai învață nici măcar de la oameni. Învață de la IA. Aproximativ 70% din informarea și formarea lui se face în fața displayului.” — Cristian Tudor Popescu, „PYTHIA”, în Planetarium, Editura Albatros, București, 1987 Chatboturile AI
Cât de vulnerabile sunt sistemele AI conversaționale la propaganda rusă și chineză Read More »
Incidentul din 5 iunie 2026, când patru drone navale ucrainene au ajuns în apele teritoriale românești și s-au autodistrus, a generat una dintre cele mai agresive campanii de dezinformare din ultimele luni în spațiul informațional de limbă română. Pornind de la un eveniment real și de la îngrijorările legitime ale populației privind securitatea regiunii Mării
Ziua Victoriei (celebrată în Europa pe 8 mai), dar sărbătorită cu fast la Moscova pe 9 mai, a ajuns să reprezinte pentru establishmentul rus de astăzi un vector nu numai de imagine, ci și un factor de consolidare a regimului, de creștere a puterii sale pe plan internațional și un instrument al războiului hibrid purtat
Pe 11 martie 2026, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat solicitarea Statelor Unite de a disloca temporar în România aeronave de realimentare, echipamente de monitorizare și comunicații satelitare, pentru susținerea operațiunilor americane din războiul cu Iranul. Decizia, susținută ulterior de Parlament, a fost prezentată de autoritățile române ca una cu caracter strict
România „intră în război”? Cum a fabricat propaganda rusă o falsă escaladare Read More »
Pe baza analizelor realizate asupra surselor de limbă engleză, folosind datele agregate din Meltwater și corelate cu clustering-ul narativ asistat de AI, se conturează un tablou distinct, dar complementar celui observat în ecosistemul de limbă rusă ilustrat în partea I a analizei. Contextul general indică o amplificare rapidă și concentrată a unor narațiuni sensibile politic,
În urma publicării raportului preliminar al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA, care respinge existența unor dovezi concludente privind ingerința Rusiei în alegerile prezidențiale din România din 2024 și acuză, în schimb, Uniunea Europeană de interferențe prin mecanismele de combatere a dezinformării, a apărut un val rapid de narațiuni convergente în spațiul online. Acestea
Pentru a înțelege corect ce se întâmplă în vestul Mării Negre, este esențial să așezăm aceste mișcări într-un context geopolitic, economic și de securitate mai larg, care depășește cu mult simpla analiză a unor track-uri AIS. Navele despre care vorbim nu apar într-un vid, iar comportamentul lor nu este rezultatul unor decizii izolate, ci parte
Analiza de față se bazează pe date colectate prin tehnici de Google dorking și monitorizare OSINT, centralizate în două fișiere Excel distincte: unul dedicat website-urilor de știri în limba rusă disponibil AICI și unul dedicat canalelor Telegram rusofone disponibil AICI. Obiectivul principal al analizei este de a înțelege cum sunt reprezentate recentele proteste din România
În pofida datelor factologice prezentate în prima parte a analizei, anumiți actori politici moldoveni au promovat, imediat după reținerea camionului, o serie de interpretări speculative sau complet false, începând cu acuzația lui Renato Usatîi că în camion s-ar fi aflat „cel puțin șapte lansatoare Stinger”, o afirmație contrazisă frontal de imaginile analizate atât de WatchDog.md,
