counter-disinformation-ukraine

7 sfaturi practice despre cum putem evita dezinformarea pe timp de război

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a determinat apariția unui flux de știri în cascadă, ceea ce poate deruta și mai mult publicul. Iar în pe timp de război, prima victimă este adevărul.

Și atunci, cum putem naviga prin tot acest hățiș informațional al incertitudinii, fără să cădem în capcana dezinformării sau manipulării?

Există doar o singură soluție – reducerea „ceții de război”. Ce este ceața de război? Analistul militar Carl von Clausewitz a definit-o ca pe o „ceață de incertitudine” care acoperă mai mult sau mai puțin trei sferturi din acțiunile pe care se bazează operațiunile militare într-un război. Cu alte cuvinte, nu este vorba de acea incertitudine a ceea ce trebuie să știi, dar nu știi. Este mai degrabă o încercare disperată a oamenilor de a înțelege ceea ce văd sau, mai precis, de a identifica ceea de ce se tem cel mai mult. Experții în operațiuni psihologice (PsyOps) vor încerca întotdeauna să profite de pe urma ceții de război pentru a manipula publicul. De exemplu, rușii vor să-i convingă acum pe ucraineni că situația lor e fără nicio speranță, iar ucrainenii vor să se convingă că există o șansă reală de a-i învinge pe ruși dacă se vor încrede în propriile puteri și în reziliența lor ca națiune.

Prin urmare, primele zile de război par ar fi desprinse dintr-o altă lume greu de înțeles. O „ceață de război” care nu numai că derutează, dar și induce în subconștient panica. Iar ea poate deveni periculoasă dacă nu vom respecta câteva reguli simple:

Regula nr. 1: Verificați sursa. Aveți încredere doar în informațiile oferite de surse verificate. Mesajele venite de la anonimi trebuie să fie prelucrate cu o doză mare de scepticism, chiar dacă aceștia vă comunică ceea ce vreți să auziți. Verificați data creării profilurilor pe Facebook, TikTok sau a canalelor de pe Telegram. O parte dintre ele s-ar putea să fi fost lansată special pentru dezinformare sau manipulare a informației.

Dacă ajungi să citești un portal sau o pagină pe care nu o cunoști, verifică informațiile referitoare la echipa redacției și administratorul website-ului (la secțiunea „Cine suntem”/„Despre noi” sau pe motoarele de căutare). Dacă nu găsiți nicio informație, sau prea puține date, cu siguranță citiți un fake news. Fiți atenți la adresa URL pentru că portalurile false de cele mai multe ori modifică denumirile publicațiilor importante, cu una sau două litere, că să nu ne dăm seama de diferență.

Țineți minte că toate părțile implicate în conflict sunt tentate să exagereze propriile victorii și să minimalizeze informațiile privind pierderile. Fiți atenți la aceste date.

Regula nr. 2: Verificați încă o dată știrile venite chiar și de la surse credibile. Inclusiv website-urile verificate sau cele oficiale pot fi atacata de hackeri și modificate în câteva minute. Nu putem exclude și factorul uman: pe timp de război jurnaliștii lucrează non-stop și pot greși. Mai ales că situația se poate schimba atât de rapid încât chiar și materialele verificate, care apar pe fluxul de știri, pot deveni între-timp neactuale. Așteptați apariția unor informații noi, pentru că este cea mai înțeleaptă alegere.

Regula nr. 3: Fiți atenți la emoții. Dezinformarea și propaganda pe timp de război sunt mereu emoționante și caută să stârnească în noi furie, indignare sau emoție puternică. Mai ales știrile despre răniți, copii, bătrâni sau animale. Asta nu înseamnă că toate aceste categorii nu suferă din cauza conflictului armat. Dar, de cele mai multe ori, astfel de știri au rolul de a influența publicul din punct de vedere psihic și-l pot determina să-și piardă, într-un final, calmul. Se poate institui chiar și o panică în rândul populației civile, dacă astfel de știri acaparează întregul flux informațional. De aceea, nu trebuie să cădem în plasa lor pentru „a da like”, „a le da mai departe” și/sau „a le comenta”. Orice interacțiune online cu un astfel de conținut de pe social-media nu face altceva decât să-i crească viteza de distribuire, iar răspândirea de știri false pe timp de război poate avea consecințe dramatice.

Regula nr. 4: Verificați calitatea experților care vorbesc despre diverse domenii. Cu ce s-a ocupat comentatorul înainte de declanșarea războiului? Dispune acesta de o formare profesională și pregătire intelectuală necesară pentru a comenta? Verificați cu atenție deosebită declarațiile politicienilor despre război, indiferent dacă aceștia sunt mai noi sau mai vechi în politică. Comentariile acestora pot fi niște încercări de a mai câștiga din simpatia electorală a populației. De asemenea, trebuie să fiți precauți și cu declarațiile făcute de martorii oculari din teatrele de operațiuni militare. Câteodată, se poate adeveri că vorbitorul, care s-a prezentat drept martor al unui eveniment, în realitate să nu fi văzut nimic, iar ceea ce ni se prezintă drept un breaking news să nu fie altceva decât o repovestire a unui zvon sau a unui mit urban.

Regula nr. 5: Atenție la satire. Cu siguranță că ați întâlnit pe rețelele de socializare diferite meme-uri au filmulețe amuzante despre război. Ei bine, lucrurile sunt atât de comice pe cât vor să pară, iar micile glumițe nu sunt chiar atât de nevinovate. Cel mai probabil că ele au fost create cu un scop militar pentru a denigra și deligitima și chiar a stârni emoții de ură în contextul unor operațiuni psihologice de manipulare a opiniei. Deseori, o glumă poate fi înțeleasă greșit, iar cititorii pot ajunge să creadă că ar avea în față o știre adevărată. Convingeți-vă că nu aveți de-a face cu o realitate creată de fantezia unor teribiliști sau de cea a părților beligerante. Faceți-vă timp să vă asigurați că informația citită este adevărată.

Regula nr. 6: Pe parcursul urmăririi unui filmuleț video fiți atenți la micile detalii. De exemplu: vremea, mediul, luminozitatea. Nu uitați că un video urcat acum 5 minute în urmă ar putea fi făcut acum 5 ani și în alt loc, chiar în altă țară. Sau, în general, putem descoperi filmări montate integral. Puteți folosi YouTube DataViewer – Amnesty International sau extensia InVID pentru a verifica autenticitatea filmulețelor. De asemenea, o dezinformare poate fi răspândită și sub forma unui text căruia i se alătură o fotografie care ar putea fi preluată dintr-o cu totul altă sursă și ar putea fi modificată. Vă recomandăm să folosiți Google Images sau TinEye.com accesând funcția de „reverse search” pentru a descoperi sursa imaginii și dacă a mai fost folosită în trecut în alt context. Nu uita că în vreme de război, numărul știrilor false crește exponențial.

Regula nr. 7: Este foarte important să reducem numărul de website-uri și posturi de știri de unde ne informăm. La fel, și timpul petrecut pe rețelele de socializare, mai ales în cazul copiilor. Alegeți doar câteva surse de informare în care aveți încredere și nu cădeți pradă tentației de a citi totul ce vă parvine pe fluxul informațional. Un flux informațional în cascadă nu va face altceva decât să vă deruteze, să sporească starea de nevroză, iar în aceste condiții creierul nostru devine și mai sensibil la fake news, manipulare sau propagandă.

Și cel mai important lucru: FĂRĂ PANICĂ! Oricum panica nu ajută la nimic, dar este destul de contagioasă. Mai ales în epoca rețelelor de socializare, în care cu un click se poate ajunge la o mulțime de utilizatori în mai puțin de o secundă. De aceea, păstrați-vă calmul și aveți grijă de sănătatea dumneavoastră psihică și a celor apropiați. Nu uitați că așteptarea este cea mai bună dintre resurse.


Articol semnat de Dr. Nicolae Țîbrigan, expert coordonator <Digital Forensic Team>

ro_RORO
Scroll to Top