Pentru a veni în întâmpinarea internauților copleșiți de toată această avalanșă informațională expertul în alfabetizare mediatică, Mike Caulfield, de la Washington State University a elaborat un mod de fact-checking special denumit SIGU (Stop, Investighează sursa, Găsește referințe mai bune, și Urmărește faptele din text). Mizam este de a învăța publicul câteva trucuri de bază în selectarea și verificarea informațiilor (fact-checking).
Modelul a fost elaborat de expertul american în urma studiilor și observațiilor sale referitoare la lipsa abilităților și deprinderilor de bază a studenților săi în verificarea informațiilor, și are 4 pași:
Investighează sursa
Găsește referințe mai bune
Urmărește faptele din text.
SIGU poate fi însușit și implementat foarte rapid. Iată câțiva pași de făcut:
Atunci când pe newsfeed-ul vostru apar tot felul de știri sau postări care vă enervează și parcă v-ar ademeni să dați mai departe, opriți-vă. Nu faceți asta! Scopul oricărui titlu de material online e de a-l face pe utilizatorul de internet să dea click (de aici vine și termenul de clickbait). Recomandarea noastră e să citiți mai întâi articolul, să vă gândiți de mai multe ori la utilitatea acestuia, și abia apoi să-l distribuiți pe rețelele de socializare. Îndemnul nostru este: Gândește înainte de a da mai departe!
Sursa: EUVSDISINFO.EU
INVESTIGHEAZĂ SURSA
Mass-media credibilă, profesionistă nu apelează la teorii ale conspirației pentru a-și crește numărul de abonați sau accesări. Acolo nu veți găsi confuzia între opiniile personale (editoriale) și știri.
Jurnalismul făcut de profesioniști va respecta întotdeauna standardele profesionale în redactarea materialelor: informarea se face din mai multe surse, știrile răspund la întrebările: cine? ce? când? unde? de ce? cum?, prezintă mai multe puncte de vedere pentru a le confrunta (drept la replică, contextualizare, echilibrare) și a relata subiectul într-o manieră cât mai echidistantă.
Pentru orice nelămurire referitoare la surse online, aruncați un ochi și peste secțiunile Despre/Echipa/Contact. Dacă e vorba, într-adevăr, de o sursă de încredere, veți găsi cu ușurință și lista echipei redacționale sau colaboratori, plus alte informații relevante despre portalul de știri și finanțarea acestuia. În timpul investigației trebuie să vă puneți următoarele întrebări:
- Sursa aceasta este una credibilă?
- Este într-adevăr ceea ce pretinde a fi?
Faceți asta de fiecare dată, și nu doar atunci când suspectați că ceva nu este în regulă. Puteți verifica, inclusiv, pagina de Wikipedia a sursei.
GĂSEȘTE REFERINȚE MAI BUNE
Dacă nu prea aveți încredere în sursa care v-a furnizat știrea, cea mai bună strategie e să căutați pe Google dacă și alte surse credibile au scris despre asta. Uneori (sau chiar de multe ori!) veți identifica știri calitative din alte surse, unde lucrează jurnaliști profesioniști și știu ce înseamnă jurnalismul de calitate. În alte situații, s-ar putea să descoperiți că despre tema respectivă nu s-a scris, ceea ce ar trebui să ne pună în gardă, mai ales dacă vorbim de știri importante cu impact național. De asemenea, se poate întâmpla ca atunci când căutați pe Google (sau Bing) după cuvintele-cheie din titlul/șapou-ul știrii să dați și peste analize care demontează respectiva știre publicate pe site-urile de fact-checking.
„Nu tot ce strălucește este aur”, spunea odată Shakespeare. La fel se întâmplă și cu imaginile din articole. Unele s-ar putea să nu fie reale, iar altele să fie alterate. Astfel de imagini trucate, de exemplu, pot fi folosite ca „dovadă” irefutabilă că a existat un protest al medicilor din Paris referitor „frauda” coronavirusului sau că recent au avut loc, chipurile, un protest împotriva NATO.
Sursa: Google Images
Puteți verifica dacă o imagine este reală sau nu și dacă a fost preluată de altundeva pentru a-i oferi o altă interpretare folosind funcția Image Reverse Search disponibilă pe Google, Yandex, Bing, Hosting Checker sau TinEye. Poți descărca imaginea și urca în motoarele sau instrumentele de căutare pentru a afișa cele mai relevante rezultate.
Sursa: Google Images
Dacă imaginea este online, faceți click dreapta și selectați „Caută imaginea cu Google”. Motorul de căutare va afișa în câteva secunde o listă de surse care au folosit imagini similare cu cea pe care o căutați, iar de aici puteți vedea dacă imaginea fusese sau nu modificată în Photoshop.
Trebuie să înțelegem anvergura trucajelor în mediul online, cât de des sunt folosite și cât de variate sunt formele pe care le pot îmbrăca ele. Schimbând anumite elemente din fotografie, unghiul, sau folosind anumite colaje, o mulțime poate fi reprezentată ca fiind mică sau imensă. Și apoi, există un adevărat univers al softurile de editare foto care pot truca fotografiile la nivel profesionist, greu de detectat. Pentru a vă antrena spiritul observației, vă recomand un test online rapid – The Quiz pentru a exersa practica detectării pozelor false.
În prezent nu avem disponibile instrumente online de căutare a înregistrărilor video în regim de revers, în schimb putem să le identificăm după miniaturi sau screenshot-uri. De obicei, designerii de fake news-uri nu sunt atât de creativi și reutilizează înregistrări video originale, schimbând doar câteva detalii din înregistrare.
Primul pas în verificarea înregistrărilor video, la fel ca în cazul imaginilor, constă în verificarea miniaturior, deci verificarea după imagini utilizând Google Images sau TinEye Reverse Image Search. Pentru asta recomand utilizarea serviciului Youtube DataViewer – instrument utili în identificarea și scoaterea celor mai relevante miniaturi din video.
Sursa: Youtube DataViewer (Amnesty International)
Platforma online ne va afișa datele pe care fabricantul dispozitivului de înregistrare (cameră video, aparat foto, sistem video de dronă etc.), dacp utilizatorul le-a setat a fi înregistrate. După care, putem urma aceiași pași ca în cazul Google Reverse Image Search.
URMĂREȘTE FAPTELE DIN TEXT
Chiar și atunci când sursa pare a fi una credibilă, trebuie să verificați și contextul publicării materialului jurnalistic. Fiți atenți la data publicării! S-ar putea ca o știre mai veche să fie special „reciclată” (redistribuită), de exemplu, în contextul pandemiei de SARS-CoV-2. Articolele mai vechi s-ar putea să conțină informații deja depășite, sau ar putea fi redistribuite pentru a lăsa impresia unui breaking news fake. Astfel, ideal ar fi ca înainte de a „da mai departe” pe social media, să verificați data publicării.
Una dintre cele mai frecvente și dăunătoare tehnici de dezinformare este falsa recontextualizare – combinarea unor elemente și fapte reale cu unele false pentru reinterpretarea narațiunii / folosirea unor elemente și fapte reale, dar rezumând narațiunea într-o manieră manipulatoare.
Soluția? Click pe articol și căutați după termenii-cheie sugerați de titlul sau sumarul articolului prin Ctrl + F (Cmd + F pentru Mac). De multe ori, s-ar putea să descoperiți că titlul nu are nicio legătură cu conținutul știrii.
Dacă reușiți într-un final să identificați acești termeni în text, iar ideea centrală a textului corespunde cu ceea ce scrie în text, înseamnă că totul e în regulă din acest punct de vedere.
Totuși, în cazul în care nu reușiți să identificați acele cuvinte-cheie, va trebui să citiți cu mare atenție tot articolul înainte de a-l distribui pe social media sau a comenta. Sau, pur și simplu, puteți aștepta informații de calitate pe agregatoare de știri precum e Biziday.
Și, în ultimul rând, verifică ce fac verificatorii veridicității faptelor:
- Baza de date cu dezinformări despre coronavirus – FIRSTDRAFT.
- Platforma EUvsDisinfo.
- Fact-checkerii locali: Factual.ro, StopFals.md, PressOne, Veridica, Misreport, ANTI-FAKE, Verificat.AFP.com, WatchDog.md.
- Investigații online: Bellingcat, RISE Moldova, Recorder, Presshub.
- Expunerea și explicarea dezinformărilor: Digital Forensic Research Lab – DFRLab.
Articol semnat de Dr. Nicolae Țîbrigan, expert coordonator <Digital Forensic Team>
RO 
EN