În ultimii ani, războiul informațional a devenit un instrument cheie în arsenalul statelor care își doresc să-și promoveze propria agendă și să influențeze opinia publică internă și internațională. Ucraina, în calitate de stat aflat în mijlocul unui conflict hibrid cu Rusia, a devenit o arenă de confruntare intensă în această luptă nevăzută, cu ambele părți luptând pentru câștigarea susținerii publicului și a partenerilor internaționali. În acest context, Kremlinul a adoptat o strategie sofisticată de dezinformare, cu scopul de a denigra Ucraina și de a influența opinia publică. Așa, războiul Rusiei împotriva Ucrainei se mută de pe câmpul de luptă în spațiul informațional.
Serviciul de informații militare al Ucrainei a aflat că lui Putin i-au fost aprobate noi narative mincinoase cu scopul de a „denigra” Ucraina. Astfel, se așteaptă ca Kremlinul să răspândească informații false și campanii de manipulare pentru a inocula îndoieli partenerilor occidentali cu privire la posibilitatea victoriei Ucrainei.
Astfel, administrația prezidențială a lui Putin ar fi aprobat la sfârșitul lunii august tematica următoarei etape a războiului informațional în spațiul mediatic ucrainean și global, având drept obiectiv principal discreditarea imaginii Ucrainei și a armatei sale în vederea schimbării percepției publice mondiale referitoare la desfășurarea războiului.
Despre asta a anunțat Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina pe pagina sa oficială de Facebook. „La Kremlin a fost aprobată tematica unei noi etape a războiului informațional împotriva Ucrainei”, se mai spune în comunicat.
Comunicatul menționează că, pe 25 august, ar fi avut loc o ședință cu ușile închise cu participarea primului adjunct al șefului administrației lui Putin, Serghei Kîrienko, „politehnologii” Kremlinului (specialiști în marketing politic) și reprezentanți ai media. În urma acestei ședințe, la Kremlin au fost stabilite 5 teme asupra cărora sistemul rus de dezinformare se va concentra în viitorul apropiat.
- Narativul despre „mobilizarea în masă” din Ucraina este una din temele centrale ale strategiei de dezinformare a Kremlinului. Rusia răspândește informații false că toți cetățenii ucraineni, indiferent de vârstă sau stare de sănătate, vor fi mobilizați în mod obligatoriu, inclusiv minorii. Scopul acestui narativ este să creeze panică și dezacord în societatea ucraineană și să alimenteze temeri cu privire la un posibil conflict generalizat.
- Diseminarea îndoielii cu privire la posibilitatea victoriei Ucrainei: Kremlinul încearcă să insufle ideea că partenerii internaționali ai Kievului au îndoieli cu privire la posibilitatea victoriei Ucrainei. Se promovează ideea unor presupuse „înțelegeri” ascunse pentru „pace în schimbul teritoriilor” și se creează acorduri politice fictive pentru a submina încrederea suporterilor în guvernul ucrainean.
- „Contraofensiva Ucrainei nu înregistrează niciun succes notabil”: Rusia răspândește informații false despre eșecurile presupuse ale contraofensivei ucrainene. Se vorbește despre creșterea numărului de înmormântări ale soldaților ucraineni în orașele mari, despre pierderi semnificative și despre presupuse „eșecuri” pentru discreditarea liderilor militari și a oficialilor ucraineni.
- „Corupția endemică a elitei ucrainene”: Kremlinul susține că Ucraina nu luptă cu corupția și că bugetul este jefuit de politicieni, iar noile achizițiile sunt amânate. Scopul este de a submina încrederea în guvernul ucrainean și în instituțiile sale.
- „La vie en rose” pe teritoriile ocupate de Armata Rusă: Kremlinul răspândește informații false despre „viața frumoasă” pe teritoriile ocupate, afirmând că există salarii mari, prețuri scăzute, furnizarea tuturor bunurilor necesare și dezvoltarea infrastructurii. Scopul este de a atrage susținerea populației locale care nu s-a refugiat pentru că manifestă atitudini favorabile acțiunilor Rusiei în regiune.
Răspunsul Ucrainei
Guvernul și agențiile de informații ucrainene au luat măsuri pentru a contracara această strategie de dezinformare a Kremlinului. Ei încurajează cetățenii să fie vigilenți în ceea ce privește sursele de informație și să se bazeze numai pe surse oficiale. De asemenea, aceștia mai lucrează în strânsă colaborare cu partenerii internaționali pentru a dezvălui și a contracara campaniile de dezinformare ruse.
Designerii dezinformării au răspândit deja de mai multe ori informații false, în special, despre complotul cu „băiatul crucificat” din Harkiv, devenind în timp deja un meme. Chiar înșiși propagandiștii au recunoscut că respectivul narativ n-a fost altceva decât o minciună.
La jumătatea lunii august, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a declarat că rușii au inventat o poveste despre presupusa „lichidarea a 150 de sabotori ucraineni” pe teritoriul satului Kazacye Lageri (din regiunea Kherson). Jurnaliștii afiliați Kremlinului urmau să filmeze o poveste înscenată despre „brava faptă a armatei ruse” în acea localitate.
În concluzie, războiul informațional dintre Ucraina și Rusia este un exemplu clar al modului în care dezinformarea poate fi folosită ca armă în conflictele moderne. Kremlinul a dezvoltat o strategie complexă pentru a submina credibilitatea Ucrainei și pentru a influența opinia publică. Iar pentru a nu cădea pradă propagandei ruse, Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina îndeamnă la menținerea igienei informaționale și la încrederea numai în sursele oficiale de informații!”, se menționează în comunicatul public.
Este esențial ca cetățenii și comunitatea internațională să fie conștienți de aceste tactici de dezinformare și să acționeze cu responsabilitate în evaluarea și interpretarea informațiilor.
Articol semnat de Dr. Nicolae Țîbrigan, expert coordonator <Digital Forensic Team>