Într-o epocă în care fluxul informațional capătă o viteză amețitoare, dezinformarea a devenit nu doar un fenomen marginal, ci o veritabilă provocare structurală pentru democrațiile est-europene. Datele empirice și analizele comparative prezentate analiza publicată în Revista de Științe Politice și Relații Internaționale, indică faptul că alfabetizarea mediatică joacă un rol-cheie în reziliența societală împotriva manipulării informaționale. Dacă la nivel declarativ există un consens privind necesitatea contracarării știrilor false, realitatea statistică dezvăluie discrepanțe notabile între țările europene, în funcție de capacitatea lor de a educa cetățenii și de a menține o presă liberă.
Indicatori, discrepanțe și vulnerabilități informaționale în Europa
Indicele alfabetizării mediatice (Media Literacy Index – MLI), calculat și actualizat anual de Open Society Institute – Sofia, demonstrează în mod elocvent aceste diferențe. În 2023, pe un eșantion european larg, Finlanda, Olanda și Danemarca se mențin în top, cu scoruri MLI de peste 70 de puncte (dintr-o scară de 100), reflectând medii de informare pluraliste, sisteme educaționale performante și un nivel ridicat de încredere socială. La polul opus, țări din Balcanii de Vest sau Turcia înregistrează scoruri sub 35, indicând că publicul este mult mai susceptibil la dezinformare și teorii conspiraționiste.
În Europa de Est, țări precum Estonia (cu unul dintre cele mai bune scoruri PISA în regiune și o mass-media relativ liberă) au atins un punctaj MLI ce le situează aproape de liderii europeni, în vreme ce România, Bulgaria sau Albania rămân în grupul de jos, cu scoruri reduse și un nivel crescut de vulnerabilitate.

Repartizarea indicelui de alfabetizare mediatică a populațiilor din Albania, Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Muntenegru, Polonia, România, Slovacia și Turcia după Lessenski în perioada 2017-2023
Analizând atent traiectoria indicelui pentru cele zece state incluse în studiu, se remarcă faptul că în perioada 2017-2023 a existat o reducere modestă, de aproximativ un punct, a indicelui de alfabetizare mediatică pentru Letonia, Slovacia și Ungaria, Bulgaria) și Albania. În tot acest interval, Estonia și-a menținut relativ constant nivelul, spre deosebire de România și Polonia, care până în 2023 au înregistrat scăderi semnificative, de -5 și, respectiv, -4 puncte. Singurele state care au reușit să-și îmbunătățească vizibil indicele în această perioadă au fost Muntenegru și Turcia.

Repartizarea statelor europene pe cele 5 clustere conform cu scorul alfabetizării mediatice acumulat de acestea în 2023
Discrepanțele nu se limitează doar la consumul sau producția de informație, ci se regăsesc și în alți indicatori. Analizele statistice corelate cu datele Eurobarometrului din mai/iunie 2023 arată că, paradoxal, în țările cu nivel ridicat de alfabetizare mediatică, încrederea în Uniunea Europeană sau în propriile instituții naționale nu este neapărat mai mare. În schimb, legătura dintre alfabetizarea mediatică și comportamentele sociale și sanitare este mult mai clară. De pildă, corelarea MLI cu rata de vaccinare anti-COVID din 2022 a dezvăluit o relație pozitivă semnificativă. Statele care au investit în educație media și au punctaje ridicate, precum Estonia sau Polonia, au și procente mai mari ale populației vaccinate (peste 60%), în timp ce țările cu alfabetizare mediatică scăzută (România, Bulgaria) au înregistrat rate de imunizare considerabil mai reduse, adesea sub 50%. Este un indicator clar că indivizii care reușesc să identifice surse credibile și să respingă narativele conspiraționiste sunt mai predispuși să ia decizii raționale în privința propriei sănătăți.

Grafic de corelație între indicele de alfabetizare mediatică și ponderea populațiilor care au fost vaccinate cu cel puțin o doză de vaccin Covid-19 în cele 10 state analizate (conform datelor furnizate de Johns Hopkins Coronavirus Resource Center și The Media Literacy Index 2022)
Mai mult, cercetarea mea a mai identificat o corelație strânsă între indicele privind percepția corupției (Corruption Perception Index – CPI) cu nivelul alfabetizării mediatice. Țările cu MLI ridicat tind să fie percepute și ca mai puțin corupte de către persoanele din acele state, semn că abilitatea cetățenilor de a separa faptele de dezinformare le permite să sancționeze mai eficient abuzurile de putere, reducând spațiul în care corupția poate prolifera. În astfel de contexte, alfabetizarea mediatică apare ca un dublu antidot: nu doar împotriva știrilor false, ci și împotriva degradării fibrei morale și instituționale a societății.

Grafic de corelație între indicele de alfabetizare mediatică și indicele percepției corupție în cele 10 state aanalizate (conform datelor furnizate de Corruption Perception Index 2023 și The Media Literacy Index 2023)
Răspunsul Uniunii Europene și politici pentru România
Uniunea Europeană încearcă să răspundă acestor provocări prin seturi de politici și inițiative. Începând cu Comunicarea „Combaterea dezinformării online: o abordare europeană” (2018) și continuând cu Planul de acțiune pentru democrația europeană, Codul de bune practici privind dezinformarea și Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV), Bruxelles-ul oferă un cadru normativ și stimulente concrete pentru a responsabiliza platformele online, a dezvolta rețele de fact-checkeri și a integra alfabetizarea mediatică în curricula școlară. Deși impactul acestor măsuri nu va fi imediat, datele statistice prezentate în analiza actuală pot servi ca ghid pentru statele membre și cele candidate, arătând foarte clar unde este nevoie de intervenție și cum investițiile în educație și presa liberă pot conduce la rezultate tangibile.
Într-un cadru politic și social marcat de incertitudini și conflicte informaționale, alfabetizarea mediatică devine un factor strategic. Răspunsul la avalanșa de fake news, teorii conspiraționiste sau dezinformări subtile nu poate fi doar unul coercitiv. El trebuie dublat de o politică educațională pe termen lung, bazată pe date empirice și corelări statistice riguroase, care să cultive discernământul și să fortifice reziliența în fața tentației simplificărilor toxice. Iar datele aduse în discuție de studiile recent publicate indică, fără dubiu, că o populație alfabetizată mediatic este mai bine echipată să navigheze într-un peisaj informațional complex, să ia decizii informate și, în ultimă instanță, să consolideze însuși fundamentul democratic al societăților europene.
Datele empirice și corelările discutate indică faptul că alfabetizarea mediatică nu mai poate fi considerată un instrument marginal, ci o resursă strategică în menținerea integrității democrației și a stabilității sociale, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale repetate din România. În absența unor acțiuni concertate, societatea rămâne expusă intenselor campanii de manipulare și propagandă, știrilor false și teoriilor conspiraționiste, într-un moment politic cu o miză majoră pentru evoluția țării. Nivelul redus al alfabetizării mediatice în rândul populației, evidențiat de indicii statistici și de analiza comparativă cu alte state europene, poate avea un impact semnificativ asupra capacității electorilor de a discerne între informațiile credibile și cele înșelătoare. În lipsa unui filtru critic, dezbaterile publice se pot transforma în simple exerciții de manipulare emoțională, erodând încrederea în candidați și instituții. Această vulnerabilitate este potențată de contextul general, marcat de scăderea încrederii în instituțiile democratice, prezența redusă la vot și o tendință de polarizare la nivel social.
Efectele nu se vor limita doar la rezultatul scrutinului. O societate ușor de indus în eroare este predispusă să accepte politici publice slab fundamentate sau să interpreteze eronat prioritățile naționale și internaționale. Într-o țară unde percepția corupției este deja ridicată, dezinformarea poate amplifica suspiciunile, iar suspiciunile pot amplifica, la rândul lor, neîncrederea, astfel încât un cerc vicios se poate instala cu ușurință. În acest climat, investiția în alfabetizare mediatică devine o necesitate stringentă. Exemplul țărilor cu indice ridicat în domeniu, precum Finlanda, Danemarca sau Estonia, demonstrează că acolo unde sistemele educaționale sunt solide, libertatea presei este protejată, iar coeziunea socială este ridicată, dezinformarea are mult mai puține șanse să influențeze opțiunile electorale și discursul public.
În România, o strategie coerentă, ar putea oferi beneficii imediate și pe termen lung. Integrarea alfabetizării mediatice în programele școlare (sau măcar demararea unor discuții serioase pe această temă), în formarea profesională a profesorilor și în ateliere organizate pentru publicul larg ar crea premisele consolidării rezilienței și a discernământului informațional. În plus, construirea unor parteneriate sustenabile cu rețele de fact-checkeri și jurnaliști independenți ar permite demontarea rapidă și eficientă a știrilor false cu potențial manipulativ în contextul alegerilor prezidențiale din primăvara anului viitor.
Desigur că n-ar trebui să ne îmbătăm cu apă rece. Alfabetizarea mediatică nu rezolvă peste noapte problema manipulării, însă poate fi un pas important în a oferi cetățenilor instrumentele necesare pentru a naviga cu mai multă siguranță în peisajul informațional complex al secolului XXI. În contextul alegerilor prezidențiale din 2025, când România se confruntă cu decizii ce-i vor influența stabilitatea și viitorul ei democratic, aceste măsuri nu sunt un simplu lux, ci un element fundamental pentru buna funcționare a societății și a statului de drept.
–
Articol semnat de Dr. Nicolae Țîbrigan, expert coordonator <Digital Forensic Team> și Project Manager „Media Literacy Booster”
*Materialul analitic a fost publicat integral pe platforma Comunitatea Liberală 1848 sub titlul de „Care este legătura între analfabetismul media și rata de vaccinare”
–
Acest proiect este finanțat în parte printr-un grant al Departamentului de Stat al S.U.A. Opiniile, constatările și concluziile prezentate în această lucrare sunt ale autorului/autorilor și nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al S.U.A.

