Unul dintre scandalurile majore de la Jocurile Olimpice de vară din Paris s-a concentrat pe boxul feminin, unde numeroși critici ai activismului trans au atras atenția asupra participării a două sportive care, anul trecut, nu au trecut testele potențial legate de determinarea sexului. Aceste teste ar fi fost fost efectuate de o organizație controlată de un om de afaceri rus cu legături strânse cu Putin. Controversele legate de acest scandal s-au suprapus cu dezbaterile privind drepturile persoanelor trans în Occident. Criticii susțin că agenda trans a permis ca „bărbați biologici” să lovească femei pentru divertisment. Cu toate acestea, cele două sportive vizate, algeriana Imane Khelif și taiwaneza Lin Yu-ting, nu și-au schimbat sexul și nu există motive să fie considerate bărbați sau femei trans.
Propaganda rusă a jucat un rol semnificativ în amplificarea acestui scandal, având drept țintă principală sportiva algeriană Imane Khelif. Deși a devenit campioană olimpică la categoria 66 kg, vineri, pe un stadion Roland-Garros plin, după ce a învins-o în finală pe chinezoaica Yang Liu, victoria sportivei algeriene este și acum subiect de discuție printre internauții radicalizați pe subiectul drepturilor LGBTQ+. Și asta din cauza campaniei masive de dezinformare condusă de Kremlin pentru a deligitima și mai mult Jocurile Olimpice de la Paris 2024 (contestate puternic de propaganda rusă din cauza excluderii Rusiei).
În contextul unei competiții sportive de anvergură internațională, cum sunt Jocurile Olimpice, unde se pune accent pe performanță și fair-play, intervenția Rusiei a avut scopul de a scandaliza și de a diviza opinia publică, utilizând în mod strategic dezinformarea și amplificarea unor teme sensibile, cum ar fi identitatea de gen și corectitudinea competițională.
Evoluția scandalului
Meciul din 1 august din optimile de finală ale categoriei semimijlocie (Welter Weight) feminin la box s-a încheiat după doar 46 de secunde cu câștigul algeriencei Imane Khelif. Asta după ce italianca Angela Carini a ales să nu continue lupta și a izbucnit în lacrimi, căzând în genunchi în mijlocul ringului.
„Nu am putut continua. Am simțit o durere ascuțită în nas și am decis că e momentul să mă opresc”, declarase Carini. „Ar fi putut fi cel mai important meci al vieții mele, dar a trebuit să-mi protejez viața”, a mai adăugat pugilista din Italia, stârnind și mai multe speculații pe marginea corectitudinii meciului. A doua zi Carini și-a cerut scuze lui Khelif și publicului pentru refuzul de a strânge mâna adversarei după înfrângere – un gest conciliator tardiv în contextul în care publicul era deja puternic polarizat pe marginea subiectului.
Victoria rapidă a readus în atenția internațională două subiecte importante: hiperandrogenismul, o afecțiune hormonală rară care rămâne o zonă controversată în sportul de performanță, și corupția în rândul organizațiilor care reglementează boxul amator la nivel global. Imaginile dramatice cu Angela Carini, în lacrimi și îngenuncheată în ring, au fost difuzate pe primele pagini ale ziarelor din întreaga lume, alimentând și mai mult discuțiile pe rețelele de socializare. La scurt timp, hashtag-ul #IStandWithAngelaCarini a devenit viral pe toate rețelele.
A doua zi Carini și-a cerut scuze lui Khelif și publicului pentru refuzul de a strânge mâna adversarei după înfrângere, explicând că frustrarea de a-și vedea visul olimpic spulberat atât de repede a fost copleșitoare. Comentariile ei, precum „Nu este corect”, adresate antrenorului său după abandon, au stârnit reacții la cel mai înalt nivel, inclusiv din partea premierului Italiei, Giorgia Meloni.
După ce inițial unele publicații, printre care și Eurosport.ro, au sugerat că Khelif ar fi transgender, au fost aduse clarificări că sportiva nu a trecut prin nicio operație de schimbare de sex și s-a născut femeie, deși prezintă cromozomi masculini (XY). Portalul italian de fact-checking facta.news a remarcat că aceste afirmații provin de la Asociația Internațională de Box (IBA), pe baza unor teste ale căror rezultate exacte nu au fost făcute publice.
IBA, care a pierdut în 2023 dreptul de a organiza competițiile de box la Jocurile Olimpice din cauza unor scandaluri de corupție, a atras și mai mult atenția asupra acestor controverse. Deși Khelif nu a comentat recent acuzațiile, într-un interviu din martie pentru UNICEF, ea a vorbit despre dificultățile întâmpinate ca tânără sportivă în Algeria, fără a menționa că ar fi transgender.
Postările de pe platforma X cu privire la meciul Khelif vs. Carini au deturnat discuția bazată pe fapte pe o falsă pistă – violența bărbaților împotriva femeilor (sursa: X.com)
Așa cum era de așteptat, scriitoarea britanică J.K. Rowling, devenită cea mai vocală critică a activismului trans, a descris confruntarea ca pe o „nouă mișcare a bărbaților” și o imagine unde „rânjetul unui bărbat care știe că este protejat de o instituție sportivă misogină, bucurându-se de suferința unei femei pe care tocmai a lovit-o în cap și căreia tocmai i-a spulberat ambiția vieții”. De asemenea, organizarea meciului a fost condamnată și de președintele sârb Aleksandar Vučić, de fostul premier britanic Liz Truss, de Elon Musk precum și de numeroși editorialiști și politicieni. Aceștia acuzau în cor Comitetul Internațional Olimpic (IOC) că ar pune în pericol viețile femeilor prin permisiunea atleților considerați bărbați biologici de a participa la competiții feminine.
În replică, IOC a subliniat că sportivele implicate au participat la turnee de box feminin de mulți ani, inclusiv la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2021. Purtătorul de cuvânt al IOC, Mark Adams, a declarat vineri că Imane Khelif și Yu-Ting s-au născut femei, au fost înregistrate ca femei, și-au trăit viața ca femei, au boxat ca femei și sunt identificate ca femei și în pașaport. Adams a adăugat că există și un consens științific referitor la sexul lor.
IOC a contestat, de asemenea, validitatea testelor care au dus anterior la descalificarea lui Khelif.
Datele din pașaportul lui Khelif sunt importante și sub alt aspect – în Algeria, persoanele transgender nu sunt recunoscute în fața legii, iar cetățenilor nu le este permisă schimbarea marcajelor de gen în documentele oficiale.
Uite testul, nu e testul
Până în 2023, sexul pugilistei algeriene nu fusese niciodată pus la îndoială, plus că nu existau motive să se creadă că ea s-ar fi identificat sau ar fi fost percepută ca altceva decât femeie. Situația s-a schimbat radical în 2023, când atât ea, cât și taiwaneza Lin Yu-ting au fost suspendate de la Campionatul Mondial de Box de la New Delhi organizat de Asociația Internațională de Box (IBA), organizație condusă de omul de afaceri Umar Kremlev (fost Lutfulloyev), apropiat de guvernul rus și susținut financiar de gigantul energetic de stat Gazprom.
Khelif a fost retrasă din competiție, iar lui Lin Yu-ting i-a fost retrasă medalia de bronz. Problema este că nimeni nu știe cu exactitate ce fel de test au picat cele două sportive. Kremlev a susținut în timpul campionatelor mondiale că „rezultatele unor teste ADN au indicat că anumite sportive au încercat să-și înșele colegii și au pretins că sunt femei”, menționând că acestea aveau cromozomi XY, pe care femeile biologice nu îi posedă, cu excepția cazurilor de tulburări genetice.
Unii observatori au ridicat suspiciuni cu privire la faptul că testul nu a fost efectuat înainte de campionat, ci doar după ce Khelif a învins-o pe rusoaica Azalia Amineva în optimile de finală. Tot pe 1 august, Amineva a lansat un apel către italianca Angela Carini, exprimându-și înțelegerea față de starea și emoțiile acesteia după lupta cu Khelif, pe care evident nu o considera o femeie. Și la câteva zile, Amineva o somează public pe sportiva algeriană să iasă în ring cu ea „pentru un răspuns în numele tuturor fetelor care au suferit pe acest drum”.
Cu toate acestea, declarațiile lui Kremlev din anul precedent rămân singurele argumente în favoarea ideii că Khelif și Yu-Ting nu ar fi femei biologice, fiind citate de mass-media internațională. Rămâne, în continuare, neclar la ce teste au fost supuse cele două sportive.
Umar Lutfulloyev, de etnie tadjică, și-a schimbat numele de familie în Kremlev pentru a-și spăla din păcatele tinereții: condamnări pentru șantaj în 2004 și violență în 2007 (sursa: Telegram)
În 2023, presa algeriană a relatat că descalificarea lui Khelif ar fi fost legată de un nivel ridicat de testosteron. Totuși, un test hormonal nu poate determina cu certitudine sexul unei persoane, deoarece nivelul de testosteron poate varia din cauza dopajului, a particularităților fizice naturale sau a altor factori.
Un element central al strategiei de propagandă rusești a fost discreditarea instituțiilor internaționale, în special a IOC, și promovarea ideii că acestea sunt corupte sau manipulate de interese străine. În cazul IBA, condusă de Umar Kremlev, un om de afaceri cu legături puternice cu regimul Putin, propaganda a încercat să prezinte organizația ca un bastion al valorilor tradiționale în fața așa-ziselor devieri ale Occidentului.
De exemplu, IBA declarase că „sportivele nu au fost testate pentru testosteron, ci au fost supuse unui test separat, recunoscut, ale cărui detalii nu au fost dezvăluite”. Acest test a demonstrat că cele două sportive nu ar fi respectat criteriile de eligibilitate și aveau un avantaj competitiv.
Cu toate acestea, asociația nu a specificat exact ce presupune acest așa-numit „test recunoscut”. Între timp, Kremlev este activ implicat în scandal. Într-un clip video distribuit pe Telegram, secondat de icoane ortodoxe, Kremlev a criticat Jocurile Olimpice de la Paris pentru promovarea „sodomiei și distrugerea valorilor tradiționale”, acuzând IOC că ar permite participarea „sportivilor transgender”. De asemenea, i-a calificat pe șeful IOC, Thomas Bach, și echipa sa drept „necurați și diavoli”. Prin aceste tactici, propaganda rusă a încercat să polarizeze publicul și să creeze un climat de neîncredere și ostilitate față de instituțiile internaționale și valorile promovate de acestea.
Controversele legate de asociația condusă de Kremlev se țin lanț. IBA a organizat boxul amator timp de aproape un secol, dar a fost exclusă de IOC în 2019, după mai multe scandaluri de corupție și finanțări dubioase. Scandalurile implicau mită și meciuri la Jocurile Olimpice din Londra 2012 și Rio 2016. În 2020, Umar Kremlev a fost ales președinte al IBA, promițând să acopere datoriile organizației, dar fără a clarifica sursa fondurilor sale. În același timp, Kremlev, cu strânse conexiuni la Serviciului Federal de Securitate din Rusia și alți oficiali ruși, surprins de reporteri chiar alături de Putin la evenimente publice, nu a reușit să repare relațiile cu IOC și a ignorat recomandările de a interzice sportivilor ruși și belaruși să concureze sub steagurile lor naționale după invazia Ucrainei. În ciuda promisiunilor de reformă, IBA a anulat în 2022 noile alegeri pentru conducere, permițându-i lui Kremlev să-și continue mandatul după modelul Putin.
Astfel, propaganda rusă a profitat de această situație pentru a alimenta o narațiune mai largă, care vizează degradarea valorilor occidentale și distrugerea coeziunii sociale în statele democratice. În acest caz, sportul a devenit un teren de luptă pentru războaiele culturale, iar Kremlinul a utilizat acest scandal pentru a ataca direct și indirect valorile promovate de Occident, cum ar fi incluziunea și diversitatea.
Rețeaua Z-propagandei
În paralel, propaganda rusă a exploatat și sensibilitățile legate de identitatea de gen, un subiect deja controversat în multe țări occidentale. Prin amplificarea temerilor și a prejudecăților legate de participarea persoanelor transgender în competițiile sportive (caz contextualizat artificial), Rusia (prin canalele sale ale Z-propagandei pro-război) a încercat să alimenteze diviziunile sociale și să slăbească unitatea națională în statele occidentale. Aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie militară mai amplă de război informațional, în care se urmărește destabilizarea adversarilor prin manipularea percepțiilor publice și crearea de conflicte interne.
Implicarea Z-propagandei în acest scandal evidențiază modul în care Rusia utilizează sportul nu doar ca pe un instrument de soft power, ci și ca pe un mijloc de influențare a opiniei publice și de subminare a stabilității în statele democratice. Dezinformarea și manipularea informațiilor au devenit armele preferate ale Kremlinului în această nouă formă de război hibrid, iar scandalul legat de Imane Khelif este doar un exemplu dintr-o serie mai largă de acțiuni menite să submineze coeziunea și valorile occidentale.
Analiza cantitativ-calitativă a canalelor afiliate Kremlinului cu ajutorul platformei de monitorizare Hamilton 2.0 Dashboard relevă o rețea online coordonată pentru distribuirea narațiunilor despre sportiva algeriană Imane Khelif, concurentă la Jocurile Olimpice de la Paris 2024. Rețeaua a inclus platforme precum Facebook, Instagram, website-uri de știri (mass-media alternative) și canale de Telegram în limba rusă. Perioada de monitorizare a rețelei: 1-8 august 2024. Baza de date în format Excel poate fi consultată AICI.
Pentru a dezvolta mai detaliat analiza rețelei de Z-propagandă implicată în distribuirea narațiunilor despre Iman Khelif, voi explora mai profund mecanismele de diseminare, actorii implicați, tacticile specifice utilizate și impactul general asupra percepției publice.
Principalele platforme folosite de Kremlin privind distribuirea narațiunilor dezinformatoare au fost Facebook și Instagram (grupul Meta) folosite pentru răspândirea rapidă a mesajelor, datorită popularității lor și a capacității de a atinge o audiență largă. Conturi oficiale și neoficiale, gestionate direct sau indirect de entități afiliate Kremlinului, au fost principalele surse ale acestor narațiuni. De exemplu, conturile RT disponibile în mai multe limbi (inclusiv engleză, arabă și spaniolă) pe Facebook și Instagram au jucat un rol esențial în crearea și distribuirea conținutului, adesea sub forma de știri, reportaje și opinii, care au fost ulterior redistribuite de utilizatori și au reușit să atingă coeficienți ai impactului de 15.766 (Facebook) și 8.730 (Instagram).
Se poate observa o distribuție aproape paralelă a aprecierilor (Likes) acumulate de canalele RT pe Facebook și Instagram în zilele de 2 și 3 august 2024 (sursa: Hamilton 2.0 Dashboard)
Similar RT, Sputnik a fost utilizat pentru a amplifica narațiunile, având o strategie de postare frecventă și în multiple limbi pentru a ajunge la diverse audiențe globale.
Rețeaua media ale website-urilor RT și Sputnik (mai puțin TASS) au funcționat ca surse primare de informații, fiind apoi redistribuite pe rețelele sociale, precum Facebook, Instagram, X și Telegram. Astfel, a fost creat un ecosistem de distribuție circulară care a sporit vizibilitatea narațiunilor dezinformaționale.
Similar RT, Sputnik a fost utilizat pentru a amplifica narațiunile, având o strategie de postare frecventă și în multiple limbi (turcă, sârbă, chineză, arabă, engleză) pentru a ajunge la diverse audiențe globale (sursa: Hamilton 2.0 Dashboard).
În schimb, Telegramul rusesc a fost folosit mai mult pentru distribuirea de către propagandiștii pro-Kremlin a unor narațiuni mult mai controversate, contondente, și chiar extremiste, fiind protejați de anonimitate și lipsa de cenzură a platformei.
Calculând frecvența postărilor, putem constata că Z-propaganda fusese destul de activă doar în primele 3 zile de la meciul lui Khelif versus Carini, urmând o pantă descendentă (după datele prelucrate din Telegram).
Cele mai eficiente Z-canale în răspândirea propagandei ruse despre meciul de box al lui Khelif au fost 360.ro și Z| MEMES. Aceste canale au fost eficiente în mobilizarea unei audiențe implicate, utilizând formate precum meme-uri și mesaje scurte, dar cu impact emoțional puternic, pentru a atrage atenția și a încuraja distribuirea rapidă a conținutului de către publicul vorbitor de limbă rusă.
Z-canalul de Telegram Z| MEMES o apostrofează pe Imane Khelif drept transgender, criticând în general Jocurile Olimpice (sursa Telegram).
Mesajele Z-propagandei de pe Telegram, prin vocea propagandistului Soloviov, au fost construite pentru a explora și amplifica controversele privind sexul și identitatea de gen, folosindu-se de figuri publice cunoscute precum J.K. Rowling. Aceste mesaje au fost prezentate pentru publicul vorbitor de limbă rusă, astfel încât să declanșeze o reacție emoțională puternică din partea publicului, fiind adesea formulate într-un mod polarizant.
Soloviov citează răspunsul scriitoarei J.K. Rowling criticilor în contextul poziției sale publice împotriva mișcării transgender (sursa: Telegram).
La fel, și postările de pe Facebook și Instagram au promovat declarațiile lui J.K. Rowling, descriind situația ca pe un „spectacol în care un bărbat bate o femeie pentru amuzamentul publicului.” Aceste postări au fost amplificate prin comentarii și distribuiri, crescând astfel și mai mult vizibilitatea narațiunii anti-LGBTQ+.
Analiza semiotică a textelor folosite în postările acestor canale au putut evidenția etichete specifice propagandei ruse față de persoanele din comunitatea LGBTQ+ (considerată ideologie (sic!) extremistă și interzisă în Rusia), acum folosite la adresa celor două sportive: „boxerul algerian”, „un alt trans din Taiwan”, „bărbat”, „transformer taiwanez”, „intersexualul algerian”, „Imane este un bărbat, sau mai degrabă un transgender”, „arab uriaș”, „abominație”, „vicleanul taiwanez”, „transformeri” (termen lansat de însuși Putin în cadrul unei conferințe de presă), „sportive cu un set masculin de cromozomi”, „boxer transgender”, „doi foști bărbați”. Conținutul emoțional al acestor epitete variază de la dezgust și repulsie la ură revanșardă.
Mesajele din postări au fost construite pentru a explora și amplifica controversele privind sexul și identitatea de gen, folosindu-se de figuri publice cunoscute precum J.K. Rowling. Aceste mesaje au fost prezentate astfel încât să declanșeze o reacție emoțională puternică din partea publicului, fiind adesea formulate într-un mod maniheist.
360.ru: „Cum îți place această întorsătură olimpică?
: Nu ai reușit la boxul masculin? Spune-i ICO că ești femeie, ei se vor sesiza și vei deveni campioană
: Jocurile Olimpice de la Paris sunt doar o rușine
: Îmi place. Când vei mai vedea atât de mulți ciudați?” (sursa: Telegram)
Astfel, postările de pe Facebook și Instagram au promovat declarațiile scriitoarei J.K. Rowling, descriind situația ca pe un „spectacol în care un bărbat bate o femeie pentru amuzamentul publicului.” Aceste postări au fost amplificate prin comentarii și distribuiri pe fundal emoțional, crescând astfel vizibilitatea narațiunii.
Canalele Z-propagandei de pe Telegram au utilizat narațiuni care au pus sub semnul întrebării legitimitatea IOC, sugerând că acesta ar fi periculos pentru femeile sportive și că ar permite participarea „atleților bărbați biologic”, cum este cazul lui Khelif. Toate aceste canale de propagandă au alimentat o dezbatere internațională asupra politicilor de incluziune ale IOC, contribuind la creșterea tensiunilor dintre susținătorii și criticii activismului trans.
Printre strategiile de amplificare, putem deosebi repetiția și distribuirea încrucișată. Prin urmare, narațiunile propagandistice au fost repetate constant pe diverse platforme și canale, asigurându-se că aceleași idei sunt colportate în mai multe locuri simultan. Postările pe rețele sociale au fost sincronizate cu articolele de pe website-uri și cu mesajele de pe Telegram pentru a maximiza acoperirea și impactul. De exemplu, articolele publicate de RT și Sputnik au fost imediat redistribuite pe Facebook și Telegram, amplificându-le efectul prin expunerea multiplă a publicului la aceeași narațiune.
Iulia Viteazeva: „Doamne, ce binecuvântare că această sărbătoare a nebuniei are loc fără noi!
” (sursa: Telegram)
De asemenea, au fost folosite atât conturi false, cât și tehnici de troling pentru a influența discuțiile online și a amplifica mesajele cheie. Aceste conturi au fost active în comentarii, redistribuiri și crearea de conținut suplimentar pentru a menține subiectul în atenția publicului. În timpul disputelor online despre meciul Khelif versus Carini, conturi suspecte au intervenit frecvent pentru a critica IOC, susținând narațiunea anti-transgender, asigurând escaladarea discuțiilor și la polarizarea audienței pe tot parcursul celor opt zile monitorizate.
În sens mai larg, Z-propaganda a urmărit nu doar să deligitimeze IOC, dar și întregul eșafodaj organizatoric al Jocurilor Olimpice de la Paris 2024, catalogate drept „celebrare a nebuniei”, „demonstrație satanistă” și „rușine”.
Concluzii
Scandalul din boxul feminin de la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, centrat pe participarea sportivelor Imane Khelif și Lin Yu-ting, a fost amplificat considerabil de rețeaua de propagandă pro-Kremlin. Controversa a fost amplificată și utilizată de Rusia ca instrument strategic pentru a submina valorile occidentale și a destabiliza opinia publică internațională. Deși acuzațiile de schimbare a sexului și fair-play referitoare la cele două sportive au fost rapid dezmințite, contextul și amplificarea acestor acuzații au fost orchestrate cu scopul de a influența percepția globală asupra Jocurilor Olimpice de la Paris.
Propaganda rusă a exploatat temele sensibile legate de identitatea de gen, infiltrându-se în dezbaterile deja polarizate din Occident. Utilizând tactici de dezinformare, manipulare și amplificare emoțională, Kremlinul a creat un climat de neîncredere și ostilitate față de organizațiile internaționale și valorile promovate de acestea, inclusiv incluziunea și diversitatea. Mesajele dezinformatoare au fost diseminate printr-o rețea complexă de canale media și social media, în special prin RT și Sputnik (mass-media pro-Kremlin), dar și prin canale mai controversate de pe Telegram (Z-propaganda).
În mod particular, cazul Imane Khelif a devenit un exemplu emblematic al modului în care sportul poate fi transformat într-un teren de război informațional. Scandalul a fost folosit pentru a demonta credibilitatea instituțiilor internaționale precum Comitetul Internațional Olimpic (IOC) și pentru a promova o narațiune care denigrează valorile democratice și liberale. Manipularea opiniei publice prin aceste tactici nu doar că pune în pericol integritatea competițiilor sportive, dar contribuie și la amplificarea diviziunilor sociale și culturale existente în societățile democratice.
În final, scandalul din boxul feminin al Jocurilor Olimpice de la Paris 2024 subliniază importanța unei informări corecte și a unei evaluări critice a surselor de informație. Într-un climat informațional tot mai complex și polarizat, este esențial să recunoaștem și să combatem tacticile de dezinformare care vizează subminarea coeziunii sociale și a valorilor fundamentale ale democrației.
––-
Articol semnat de Dr. Nicolae Țîbrigan, expert coordonator <Digital Forensic TeamZ
RO 
EN