Războiul hibrid al Federației Ruse a demonstrat în ultimele două decenii o capacitate remarcabilă de a combina instrumente convenționale cu metode neregulate pentru atingerea obiectivelor strategice. Însuși conceptul de „război hibrid” – în care puterea militară convențională este completată de tactici neregulate, operațiuni psihologice și război informațional – a căpătat o importanță din ce în ce mai mare în discursul militar contemporan. Anexarea ilegală a Crimeii în 2014 a fost primul exemplu amplu de integrare a operațiunilor militare cu manipularea informațională, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și presiuni economice. „Omuleții verzi” – forțe speciale fără însemne distinctive – au acționat sincronizat cu o mașinărie de propagandă care a exploatat narative istorice, identitare și culturale, prezentând anexarea drept un act de protecție a populației rusofone. Utilizarea acestor forțe neregulate – denumite „oameni politicoși” („вежливые люди” – n.a.) – împreună cu mijloacele militare convenționale a ilustrat și mai bine zona gri dintre război și pace. Această tactică a permis Rusiei să mențină o negare plauzibilă în timp ce își afirma controlul asupra regiunii. Mesajele false, precum presupusa trecere masivă a soldaților ucraineni de partea Rusiei sau amenințarea iminentă a NATO, au fost amplificate pentru a justifica acțiunile Moscovei în ochii opiniei publice interne și externe.
Ulterior, invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022 a reconfirmat rolul central al războiului informațional în arsenalul Kremlinului. Campaniile de propagandă au încercat să acrediteze ideea unei „operațiuni speciale” necesare pentru „denazificarea” Ucrainei, dublată de narațiuni potrivit cărora trupele ruse ar fi întâmpinate cu recunoștință. Acest flux de falsuri nu a vizat doar publicul ucrainean, ci și statele vecine și aliații occidentali. Țările aflate la granița cu zona de conflict – precum Republica Moldova, Polonia și România – au devenit ținte preferențiale ale operațiunilor hibride, fiind supuse unei presiuni constante prin atacuri informaționale, menite să inducă neîncredere în structurile euroatlantice și să provoace tensiuni interne.
Contextul internațional al tacticii recrutărilor fictive
Operațiunea, pe care o vom denumi generic „Recrutarea fictivă”, reprezintă una dintre cele mai recente și insidioase tactici utilizate de Federația Rusă în cadrul agresiunilor de tip FIMI (Foreign Information Manipulation and Interference)[1] împotriva statelor democratice din Europa. Cazul documentat recent de vloggerul Nicolae Chicu, referitor la apeluri telefonice primite de cetățeni moldoveni cu avertismente false privind o presupusă înrolare de către NATO pentru un atac asupra regiunii separatiste Transnistria (regiunea estică a republicii necontrolată de guvernul de la Chișinău), trebuie înțeles în contextul unei strategii informaționale mai largi, deja consacrate în repertoriul hibrid al Kremlinului, nu doar de a destabiliza procesul democratic, dar și a accentua polarizarea socială sau a eroda încrederea în instituțiile guvernamentale ale Republicii Moldova.
Capturi după mesajele transmise de cetățenii moldoveni din străinătate cu numerele de telefon de pe care au fost contactați pentru a fi avertizați de presupusa înrolare în armată (sursa: Nicolae CHICU – Telegram)
Această tactică a fost observată și în alte state. La începutul anului 2023, Polonia s-a confruntat cu o continuare a valului de dezinformări lansat încă din martie 2022, axat pe afirmații privind o pretinsă mobilizare militară pe scară largă a Forțelor Armate Poloneze. După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, Ministerul Apărării Naționale a avertizat publicul în legătură cu mesaje SMS frauduloase, care anunțau o așa-zisă „mobilizare de gradul I” și solicitau destinatarilor să se prezinte la centrele de recrutare sau la comandamentele militare regionale. Această narațiune falsă a fost construită nu doar pentru a induce în eroare populația poloneză, ci și pentru a alimenta sentimente anti-polone în rândul publicului din Rusia și pentru a proiecta imaginea unei Polonii aflate în plină pregătire de război.
Campania a escaladat în noiembrie 2022, când pe platforma X (fost Twitter) au apărut fotografii cu bărbați în uniforme ale armatei poloneze, însoțite de texte în limba rusă cu mesajul „Mobilizare în Polonia”. În realitate, imaginile proveneau de la un exercițiu de rezerviști desfășurat în septembrie și publicat de o brigadă logistică. O lună mai târziu, postări în limba rusă pe Twitter susțineau că polonezii ar fugi în masă în Germania pentru a evita convocarea la exerciții militare – un fals demascat atât de centrele de recrutare, cât și de Poliția de Frontieră. În ianuarie 2023, narațiunea a fost reactivată printr-un videoclip publicat pe YouTube de un cetățean rus rezident în Polonia, intitulat sugestiv „Nu e o glumă! În Polonia se împart ordine de chemare”, care recicla aceleași acuzații nefondate privind mobilizarea.
Exemplu de campanie de dezinformare din 2020 pe tema mobilizării rezerviștilor polonezi în cazul unui război cu Rusia (sursa: X.com)
Pe 31 mai 2024, o nouă operațiune a escaladat scenariul: pe Facebook au circulat postări alarmiste privind o presupusă mobilizare a 200.000 de polonezi până la 1 iulie, pentru a fi trimiși în Ucraina. Mesajele invocau și un articol publicat temporar pe site-ul Agenției Polone de Presă (PAP), retras ulterior. Autoritățile au confirmat că a fost vorba despre un atac cibernetic atribuit Rusiei, în urma căruia pe site au fost inserate două știri false. Guvernul, inclusiv premierul Donald Tusk, a dezmințit zvonul, subliniind că nu există niciun plan de mobilizare. Comandantul Forțelor de Apărare Estoniene, generalul Martin Herem, a confirmat la rândul său că nici Polonia, nici statele baltice nu au astfel de intenții, catalogând speculațiile drept dezinformare malițioasă.
Scenariul moldovenesc: apeluri false, afișe de recrutare și intoxicare multiplă
În Republica Moldova, mecanismul detectat urmează aceeași rețetă. Apeluri telefonice de pe numere cu prefixe internaționale, avertizează tinerii că ar fi vizați de o mobilizare NATO. În paralel, au apărut afișe lipite pe stâlpi sau clădiri care cheamă cetățenii să se înroleze în Armata Națională în bază de contract. Canale de Telegram precum gagauznews.md sau afiliate unor figuri pro-Kremlin au amplificat acest mesaj, asociind pretinse campanii de recrutare cu autoritățile „obediente Occidentului” sau cu Legiunea Străină Franceză. Afișele nu au provenit din surse oficiale și conțineau greșeli lingvistice caracteristice campaniilor de tip PsyOps.[2]
Captură după o operațiune de dezinformare lansată de Kremlin despre un presupus front deschis de R. Moldova împotriva Rusiei (sursa: Lenta.ru)
Presa și canalele pro-Kremlin au răspândit fals ideea că Maia Sandu ar pregăti mobilizarea generală alături de România pentru a deschide un nou front împotriva Rusiei. Alte narațiuni prezentau imagini cu transporturi de echipamente militare românești ca „dovezi” ale unei desfășurări militare în Moldova. Ministerul Apărării a subliniat că, potrivit Legii nr. 212/2004, mobilizarea este posibilă doar în condiții excepționale și că imaginile proveneau din exerciții multinaționale anterioare, explicând că recrutările legale se desfășoară exclusiv prin intermediul Centrelor militar-teritoriale și prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Dezinformările au vizat și autonomia găgăuză, cu știri false despre un „masacru iminent” orchestrat de Chișinău, folosind imagini vechi din perioada exercițiului comun cu trupele americane „Scutul de Foc” din septembrie 2022.
Ministerul Apărării al Republicii Moldova a respins informațiile vehiculate online potrivit cărora transportoare blindate și echipamente ale armatei române ar fi fost aduse pe platforme feroviare în Republica Moldova, precizând că aceste imagini nu au legătură cu exercițiul multinațional „JCET 2022”. În realitate, secvențele surprind retragerea Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt” din Iași, după participarea la exercițiul „ZIMBRUL 22” desfășurat în România (sursa: Facebook)
Potrivit explicațiilor oficiale, materialul video include cadre din exercițiile „Scutul de Foc – 2024”, dar și din alte activități militare fără legătură cu ediția din acest an, precum salturi cu parașuta efectuate în Franța la aniversarea Zilei Z sau competiții militare din Carolina de Nord. Fragmentul care pretinde că arată un militar american trăgând asupra unor ținte cu simboluri rusești provine din concursul „Best Warrior” desfășurat în 2024 și a fost modificat pentru a induce ideea unei provocări deliberate (sursa: DVIDS)
România-Moldova – tipare comune ale dezinformării ruse din perspectiva operațiunii „Recrutare fictivă”
În cazul României și al Republicii Moldova, dezinformarea rusă urmează tipare convergente, dar adaptate specificului fiecărei societăți. În România, s-a putut observa cum Kremlinul a vizat în ultimii doi ani subminarea sprijinului public pentru NATO și UE, prin narațiuni privind „războiul Occidentului cu Rusia”, în care populația cele două țări ar fi doar „carne de tun”. În subsidiar, aceste narațiuni sunt fac parte din aparatul propagandistic de război, al cărui obiectiv de bază vizează reducerea (și chiar eliminarea) oricărui tip de suport (financiar-economic, umanitar, militar, logistic, etc.).
În ceea ce privește operațiunea „Recrutarea fictivă” din România, aceasta se desfășoară periodic, cu pauze intermitente, dar cu o intensitate în anumite contexte de evenimente militare sau socio-politice interne.
Baza de date analizată de Digital Forensic Team, cu 32 de înregistrări colectate între iunie 2024 și august 2025, ne prezintă un tablou complex al operațiunilor de manipulare militară în România, cu trei valuri de intensitate, fiecare declanșat într-un context specific.
De exemplu, primul val documentat s-a produs în iulie-august 2024, în contextul punerii în dezbatere publică de către Guvernul României a ordonanței care reglementează cadrul financiar pentru venirea piloților ucraineni pentru a finaliza antrenamentul pe avioane de luptă F-16 Fighting Falcon (10 iunie 2024), și a anunțului din partea purtătorului de cuvânt al Pentagonului, generalul-maior Patrick Ryder, că „zeci de piloți” ucraineni se antrenează pe aeronave F-16. Apoi, deja pe 12 iunie 2024, canalul de Telegram Rybar, afiliat măsurilor active ale propagandei de război a Kremlinului, comunica faptul că ar fi fost „efectuate de mai multe ori zboruri de probă, în direcția regiunii Odesa – Insula Șerpilor, cu aeronave F-16 transferate Ucrainei de țări din NATO, de la baza aeriană Fetești, unde piloții ucraineni sunt antrenați”. Deși falsul a fost demontat de platforma INFORADAR gestionată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), propaganda rusă nu s-a oprit și a declanșat un val de dezinformări lansate succesiv în perioada iulie-august 2024:
- 09.07.2024: o adresă trimisă de Serviciul Asistență Medicală și Programe de Sănătate al Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București către medicii de familie din Municipiul București, ar fi „dovada” atragerii României în războiul ilegal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
- 15.07.2024: mai multe surse raportează prezența unor avioane F-16 deasupra regiunii Odesa, acestea fiind observate în zonă de aproximativ o săptămână. Informațiile preliminare indică faptul că ar fi vorba despre patru aparate care decolează de pe aerodromuri din România.
- 19.07.2024: așa-zise comenzi-gigant de rații individuale de luptă transportate cu 200 de TIR-uri și produse de o firmă din Germania pentru Ministerul Apărării Naționale.
- 25.07.2024: știrea falsă că România ar fi fost vizată de atacurile cu drone ale Federației Ruse executate în ultimele zile și că mijloacele de apărare antiaeriană ale Armatei României dislocate la frontieră ar fi executat foc asupra acestora.
- 02.08.2024: distribuirea pe canalele Telegram a unui așa-zis „Raport despre activitățile MApN despre antrenarea piloților ucraineni în anul 2024”.
- 04.08.2024: pe rețelele X, Telegram, VK, YouTube și Reddit sunt distribuite informațiile false lansate de un așa-zis „centru de studii ale războiului” precum că un depozit de carburanți din Bragadiru (destinat Forțelor Armate ale Ucrainei) ar fi fost incendiat de un grup de persoane necunoscute, presupuși refugiați ucraineni nemulțumiți de diminuarea sprijinului european pentru Ucraina.
- 06.08.2024: bloggerul filorus Dan Diaconu prezintă un document atribuit fals MApN potrivit căruia piloții ucraineni ar manifesta „o atitudine neglijentă față de învățarea limbii engleze și a altor sarcini pe care cadeții trebuiau să studieze singuri” și că ar exista „o deteriorare a standardelor sportive din cauza creșterii excesive în greutate și a consumului de alcool”.
Captură după un exemplu de campanie de dezinformare a propagandei de război gestionate de Kremlin pentru a crea falsa percepție că ar exista o grupare de „sabotori ucraineni” anti-Zelensky pe teritoriul României și a spori sentimentele negative față de refugiații ucraineni (sursa: INFORADAR)
Al doilea val s-a concentrat mai mult în luna decembrie 2024, în contextul anulării de către Curtea Constituțională a României a turului I al alegerilor prezidențiale (6 decembrie), marcând debutul operațiunii „Recrutări fictive”. Astfel, chiar în ziua anulării alegerilor, au fost lansate mai multe dezinformări referitoare la așa-zise „pregătiri” făcute în mod netransparent de MApN pentru recrutarea tinerilor între 18 și 35 de ani sau mobilizarea rezerviștilor pentru trimiterea lor pe frontul din Ucraina.
Pe 7 decembrie (a doua zi de la anularea alegerilor prezidențiale) sunt propagate dezinformări cu diferite înregistrări ale unor deplasări de tehnică militară prezentate în mod fals ca fiind făcute pe 7 decembrie (temă reluată și pe 5 mai 2025).
La 48 de ore după anularea alegerilor prezidențiale, chiar în ziua în care era programat turul II de scrutin prezidențial, dezinformările identificate acreditează în mod fals ideea că granițele României vor fi închise și securizate cu efective militare. O a doua informație falsă prezintă, fără nicio legătură cu realitatea, tehnică militară, care nu se află în dotarea Armatei României, ca fiind concentrată în Portul Constanța (temă reluată și pe 16 ianuarie 2025).
Pe 13 decembrie, în a doua zi de la ședința Guvernului unde s-a aprobat transmiterea către Parlamentul României a două proiecte legislative inițiate de Ministerul Apărării Naționale, în mediul online au fost propagate mai multe informații false scoase din context și interpretări de natură juridică, fără a avea o bază reală. Dezinformările, susținute de actori locali, puneau accentul pe presupusul „transfer al comenzii armatei române (sic!) către un ofițer străin!”.
Pe 14 decembrie Ambasada Federației Ruse a acuzat Ministerul Apărării Naționale din România de „acuzații nefondate” împotriva Rusiei, iar a doua zi fusese rostogolită dezinformarea potrivit căreia prevederile Art. 7 al proiectului Legii privind controlul utilizării spațiului aerian național ar însemna un act de trădare a intereselor naționale deoarece ar preda spațiul aerian și comanda Armatei Române la NATO.
Pe 19 februarie 2025, sunt distribuite o serie de dezinformări privind pretinse acțiuni ale autorităților române pentru mobilizarea rezerviștilor sau instruirea populației în vederea apărării, în contextul războiului din Ucraina. Una dintre acestea susține fals chemarea de urgență la instruire militară obligatorie a tinerilor între 18 și 35 de ani, ignorând faptul că serviciul militar obligatoriu este suspendat în România încă din 2007, iar recrutarea se face exclusiv pe bază de voluntariat. O altă narațiune falsă atribuie României pregătirea unor exerciții de mobilizare care, în realitate, sunt organizate de Armata Națională a Republicii Moldova.
Pe 10 mai 2025 – în plină campanie electorală, o altă dezinformare viza suspendarea unor măsuri de retenție și atragere de personal din domeniul apărării. Ministerul Apărării a clarificat că documentul nu era autentic și că stilul personalizat de adresare era o vădită tehnică de manipulare.
Pe 21 și 22 mai 2025, documente administrative de rutină emise de Metrorex S.A. și Ministerul Finanțelor au fost prezentate fals ca dovezi ale mobilizării rezerviștilor. În realitate, aceste documente sunt prevăzute de Legea 446/2006 și HG 1204/2007 și sunt parte a procedurilor anuale de evidență a personalului cu obligații militare.
Pe 23 mai 2025, declarația președintelui interimar al României, din februarie, a fost scoasă din context pe TikTok și prezentată drept dovadă că România ar trimite trupe în Ucraina. Această speculație a fost ferm dezmințită de MApN, dar a reușit să acumuleze pe platformă sute de mii de vizualizări.
Document primit de unii cetățeni români care locuiesc în străinătate. MApN a analizat acest document fals și a evidențiat faptul că așa-zisa structură „Direcția de Recrutare” nu există în organigramă, iar ștampila este falsă. De asemenea, nu există în rândul personalului MApN un ofițer cu numele și funcția celui care „semnează”, iar adresa „Centrului Militar Zonal București” are o altă adresă decât cea menționată în document (sursa: INFORADAR)
Ulterior, pe 24 și 25 mai 2025, pe YouTube și TikTok au apărut două noi manipulări: prima susținea că Statele Unite își retrag toate trupele din România, inclusiv sistemul Aegis Ashore de la Deveselu, informație infirmată atât de autoritățile române, cât și de Ambasada SUA; a doua pretindea că Jandarmeria Română ar deghiza militari francezi pentru a interveni în caz de „război civil” post-electoral – o narațiune fără nicio bază reală, cu scop de incitare și destabilizare.
În plus, în diaspora românească, o campanie insidioasă a vizat cetățenii stabiliți în străinătate, care au primit scrisori falsificate, aparent din partea MApN, prin care erau chemați la centrele militare din România. Aceste documente, contrafăcute grosolan, urmăreau să creeze panică și ruptură între statul român și propriii cetățeni din afara granițelor țării.
Moldova, România și Polonia – tipare comune ale dezinformării ruse
Analiza comparativă a campaniilor de dezinformare desfășurate în Republica Moldova, România și Polonia evidențiază un nucleu tactic comun, adaptat însă particularităților sociale, politice și culturale ale fiecărei țări. În toate cele trei cazuri, Federația Rusă a utilizat operațiuni informaționale de tip „Recrutare fictivă” – mesaje false, apeluri telefonice, afișe și materiale vizuale contrafăcute, instrumente de – pentru a induce panică și neîncredere în autorități. Scopul principal este erodarea coeziunii sociale și diminuarea sprijinului public pentru NATO, UE și partenerii occidentali, prin crearea percepției că guvernele locale pregătesc, în mod netransparent, implicarea directă în războiul din Ucraina. În Moldova, mesajele au fost concentrate pe o presupusă mobilizare sub comandă NATO, asociată cu participarea României și a Legiunii Străine Franceze, în timp ce în România și Polonia s-a insistat pe ideea trimiterii cetățenilor proprii să lupte pe front, cu accent pe lipsa consultării publice. Astfel, în România, aceste campanii au inclus și falsuri sofisticate, create cu ajutorul inteligenței artificiale, precum așa-zise „declarații” video ale prim-ministrului Ilie Bolojan prin care s-ar fi anunțat intrarea țării în război începând cu septembrie 2025 – un material demontat rapid de autorități, dar care s-a înscris într-un șir mai vechi de manipulări privind implicarea României în războiul din Ucraina. Anticipăm faptul că activitatea Kremlinului în acest caz va fi continuă și cu o intensitate constantă. Ceea ce înseamnă că eforturile de contracarare a acestor falsuri (chiar dacă sunt expuse și demontate), nu va reduce din intensitatea acestora.
În Polonia, campaniile au fost activate în momente de tensiune geopolitică, folosind atacuri cibernetice, inserarea de știri false pe site-uri oficiale și reciclarea de imagini din exerciții militare interne pentru a construi narative alarmiste privind mobilizarea masivă a rezerviștilor. În România, dezinformarea a avut un caracter mai fragmentat, dar cu valuri clare de intensitate, corelate cu evenimente politice interne (alegeri, adoptarea unor acte normative cu relevanță militară) și exerciții multinaționale. În ambele state, componenta vizuală – filmări din surse neoficiale, imagini scoase din context sau manipulate cu inteligență artificială – a fost utilizată sistematic pentru a conferi credibilitate unor afirmații false. De aceea, pe lângă „Recrutările fictive”, în mai 2025 propaganda rusă a reciclat tema „România trimite trupe în Ucraina” folosind, din nou, imagini scoase din context și documente falsificate, unele dintre ele vizând direct figura președintelui de la acel moment. În Moldova, scenariul a urmat aceeași rețetă ca în Polonia, însă cu un grad mai mare de personalizare și inserare a temelor anti-românești și anti-occidentale, exploatând sensibilitățile identitare și polarizarea politică internă.
Tiparele comune indică o sincronizare deliberată a mesajelor și o adaptare a narațiunilor la publicul țintă, ceea ce demonstrează caracterul transnațional și coordonat al acestor operațiuni. În toate cazurile, dezinformarea urmărește atingerea unor obiective strategice convergente: subminarea încrederii în instituțiile statului, slăbirea legăturilor cu partenerii euroatlantici, diminuarea sprijinului de orice fel pentru Ucraina și alimentarea sentimentului de insecuritate colectivă. Diferențele constau în modul de livrare și în temele auxiliare utilizate: în Polonia, accentul a fost pus pe pretinse planuri de trimitere a trupelor în Ucraina și pe generarea tensiunilor interne prin insinuarea unei „mobilizări forțate”; în România, narațiunile au exploatat atât teama de implicare militară, cât și frustrările legate de prezența trupelor aliate; iar în Moldova, dezinformarea a fost combinată cu elemente de propagandă anti-românească și anti-occidentală, menite să reactiveze clivajele geopolitice istorice. Această convergență de metode și obiective confirmă că „Recrutarea fictivă” este o armă informațională flexibilă, calibrată pe vulnerabilitățile fiecărei țări, dar parte integrantă dintr-o strategie regională unitară a Kremlinului.
Concluzii și acțiuni necesare
Analiza calitativă tiparelor dezinformării ruse în Republica Moldova, România și Polonia demonstrează că ne aflăm și acum în fața unei operațiuni de amploare, planificată și coordonată pe termen lung, care depășește frontierele naționale și îmbină tacticile clasice cu cele de ultimă generație, inclusiv deepfake-uri și conținut generat cu inteligență artificială. „Recrutarea fictivă” nu este doar o tehnică de panicare a populației, ci o strategie complexă de erodare a încrederii în instituții, diminuare a coeziunii sociale și dezinformare în legătură cu angajamentele de securitate ale statelor vizate. Exemplele ilustrate în această analiză demonstrează că întreaga strategie este multidimensională și implică întregul aparat de stat. Mai mult, studiile de caz analizate relevă o tactică FIMI cu 5 vectori de acțiune: a) contact direct (apeluri/SMS/scrisori); b) public-ambiental (afișe, print); c) platforme digitale (postări de tip „leaks”); d) sintetic-media (deepfake/AI); și e) cyber-insert (atacuri cibernetice cu inserție de știri false). Diferențele de execuție între țări nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unei calibrări fine a mesajului la vulnerabilitățile fiecărui context politic și cultural.
Răspunsul la aceste provocări nu poate fi exclusiv reactiv. Este necesară instituționalizarea unor mecanisme de alertă timpurie și reacție rapidă, capabile să detecteze și să contracareze dezinformarea înainte ca aceasta să atingă mase critice de distribuire (cum se întâmplă de cele mai multe ori). În paralel, trebuie intensificată și cooperarea transfrontalieră între centrele de analiză, structurile guvernamentale și organizațiile societății civile, astfel încât identificarea unei campanii într-o țară să fie imediat comunicată și partenerilor regionali. Marile platforme de social-media trebuie implicate și obligate direct nu doar să elimine conținutul fals, ci să furnizeze inclusiv instrumente cât mai vizibile de contextualizare și demontare a falsurilor.
În plan intern, educația media și digitală trebuie tratată ca un element central al securității naționale. Publicul trebuie învățat să recunoască semnele unui fals, să verifice sursele și să evite distribuirea automată a conținutului alarmist. Pentru România și Republica Moldova, în special, e vitală crearea unor canale oficiale de comunicare rapidă cu expunere la diverse televiziuni, cu mesaj unitar și limbaj accesibil, care să poată contracara prompt narațiunile propagandistice ale momentului. În final, succesul apărării împotriva „Recrutărilor fictive” și a altor forme de manipulare informațională depinde de capacitatea statelor și a societății civile de a acționa coordonat, de a menține transparența și de a consolida reziliența psihologică a populației în fața unei agresiuni hibride din ce în ce mai persistente.
–
Articol semnat de Dr. Nicolae Țîbrigan, expert coordonator <Digital Forensic Team> și Dragoș Sorescu, investigator <Digital Forensic Team>
[1] Foreign Information Manipulation and Interference (FIMI) se referă la tacticile prin care entități străine, adesea guverne, coordonează campanii de dezinformare și subminare a democrațiilor prin intermediul informațiilor manipulate. Acest tip de manipulare poate include difuzarea de știri false, utilizarea de povești distorsionate pentru a influența opinia publică și destabilizarea încrederii în instituțiile politice locale. Mai multe detalii aici: https://www.eeas.europa.eu/eeas/information-integrity-and-countering-foreign-information-manipulation-interference-fimi_en
[2] Campania PsyOps (operațiuni psihologice) se referă la o serie de acțiuni menite să influențeze comportamentul, percepțiile și atitudinile unei populații vizate, folosind informații și comunicări strategice. Aceste operațiuni sunt adesea desfășurate de către guverne sau organizații militare și sunt concepute pentru a sprijini obiectivele de securitate națională sau strategii militare specifice.
