În dimineața zilei de 5 septembrie 2025, ecosistemul pro-Kremlin din jurul Găgăuziei și al publicurilor rusofone din Republica Moldova a relansat un fals medical care o viza pe președinta Maia Sandu: un așa-zis „certificat” emis de clinica vieneză Döbling ar atesta că șefa statului ar suferi de schizofrenie. Documentul era un fals evident, cu semnătură contrafăcută și inconsecvențe lingvistico-procedurale. Clinica Döbling a dezmințit încă din 2024, fără echivoc, existența oricărui astfel de act, iar redacția Stopfals.md a publicat demontarea în aceeași zi. În pofida dezmințirii, rețeaua pro-Kremlin a sincronizat o amplificare rapidă pe Gagauznews, o serie de canale de Telegram, conturi anonime pe Facebook, X, Instagram, VK, YouTube și TikTok, precum și repunerea în circulație pe două site-uri obscure de limbă cehă. Pe plan internațional, aproape simultan, fost implicată și rețeaua Pravda (Pravda auf Deutsch; Pravda Moldova; World – Pravda EN; Pravda România; Pravda Austria, Bulgaria Pravda) responsabilă de intoxicarea inteligenței artificiale – umplerea spațiului digital cu materiale false pentru a manipula algoritmi și modele lingvistice. Estimarea de audiență cumulată depășește 72,4 milioane de afișări, înainte de acțiunile de moderare parțiale pe platforme. De altfel, operațiunea reia aproape ad litteram o schemă identică documentată în 2024, cu aceiași „executorii” și aceleași resurse vizuale, reambalate pentru calendarul electoral 2025.
Amintim că în ecologia informațională a Republicii Moldova, Gagauznews funcționează ca un nod central de agregare și redistribuire a conținutului propagandistic pro-Kremlin, o verigă intermediară între nucleele de producție narativă de la Moscova și canalele de diseminare locală din Găgăuzia, Taraclia și sudul Republicii Moldova. Portalul nu este o inițiativă media independentă, ci o platformă instrumentalizată politic, construită în jurul unei rețele de actori conectați la gruparea oligarhică a lui Ilan Șor și la noul aparat administrativ al Evgheniei Guțul, bașcană a Găgăuziei promovată direct de același cerc de influență.
Potrivit datelor RISE Moldova, Gagauznews.md (funcțional acum sub forma clonei Gagauznews.com) este deținut de A.O. Centrul Comunitar Anticriză, înregistrată de Victor Petrov – un politician local devenit ulterior vicepreședinte al Comitetului Executiv din Găgăuzia. Petrov, cunoscut pentru discursul său anti-occidental și pentru relațiile de colaborare cu formațiunile pro-Șor, a transformat infrastructura Gagauznews într-un ecosistem de propagandă integrat, care combină site-ul principal cu rețelele sale de Telegram, pagini de Facebook și canale pe TikTok, toate menținute cu costuri minime, dar cu o capacitate de amplificare semnificativă.
Colaj de capturi din postări online care difuzează falsul despre pretinsa „schizofrenie” a președintei Maia Sandu, publicat în mai multe limbi și pe diverse platforme – de la site-uri obscure până la rețele sociale – în cadrul unei campanii coordonate de dezinformare pro-Kremlin
Ori, toată această arhitectură de propagare „low-cost, high-reach” funcționează eficient tocmai pentru că se bazează pe modularitate și portabilitate: când un domeniu este blocat, conținutul este migrat pe un domeniu-clonă, pe platforme sociale sau pe site-uri satelit din spațiul rusofon, păstrând continuitatea fluxului informațional. În esență, Gagauznews nu este doar o publicație, ci o infrastructură de influență, concepută să asigure reziliența narativă a rețelelor pro-Kremlin din Republica Moldova și să servească drept platformă-tampon între actorii politici locali și mașinăria de dezinformare a Federației Ruse.
Captură de pe canalul Gagauznews care promovează falsul despre „schizofrenia” Maiei Sandu, folosind o imagine oficială a președintei și documente medicale contrafăcute ale clinicii Döbling – parte a campaniei de dezinformare pro-Kremlin din septembrie 2025
Această campanie combină dezinformarea medicală cu sexismul politic, stigmatizarea sănătății mintale și tactici de delegitimare a liderilor pro-europeni. Ea urmărește simultan: erodarea încrederii interne în instituțiile democratice; polarizarea pe clivaje ideologice, lingvistice și de gen; exportul intern al narativelor ruse despre „lideri instabili” promovați de Occident. Efectele se prelungesc și în spațiul judiciar: în octombrie 2025, într-un proces de defăimare, s-a încercat formal „reactivarea” narațiunii prin solicitarea unei expertize psihiatrice a președintei – cerere respinsă de instanță ca neîntemeiată.
Analiza campaniei „Schizofrenia” propagată pe plan internațional
Datele extrase din platformele de monitorizare digitală confirmă că falsul despre așa-zisa „schizofrenie” a președintei Maia Sandu a făcut parte dintr-o operațiune coordonată, transnațională și automatizată de dezinformare. În perioada 1-9 septembrie 2025, indicatorii de volum, distribuție geografică și tonalitate lexicală arată un mecanism propagandistic complex, integrat în infrastructura Rețelei Pravda, cunoscută pentru difuzarea globală a narațiunilor pro-Kremlin.
Campania a atins un vârf pe 3 septembrie, la o zi după publicarea falsului inițial pe Gagauznews, cu o creștere de peste 1800% a mențiunilor. În total, au fost identificate 19 apariții online, ceea ce reflectă nu o viralizare spontană, ci o mobilizare concertată a canalelor de distribuție deja existente. După această explozie, ritmul s-a menținut constant, semn al unei strategii de control narativ, menită să păstreze atenția publicului fără suprasaturare.
Graficul arată o creștere bruscă a mențiunilor pe 3 septembrie 2025 (10 mențiuni), urmată de o scădere graduală – un vârf tipic al unei campanii coordonate, nu al unei viralizări organice
Distribuția pe surse relevă o rețea sincronizată de amplificare. Cele mai multe mențiuni provin din platforma X (fostul Twitter) și din publicațiile online afiliate rețelei Pravda: Pravda Moldova, Pravda auf Deutsch, Pravda România și Pravda EN (World). Toate au publicat articole aproape identice, cu aceleași titluri și imagini, ceea ce indică o coordonare editorială centralizată. Falsul lansat în Moldova a fost imediat tradus și republicat în germană, engleză și română, un proces automatizat de cross-posting, specific infrastructurilor de propagandă digitale. Această structură modulară permite rețelei să injecteze rapid conținut în fluxurile media internaționale.
Toate cuvintele-cheie au conotație negativă și au fost folosiți pentru a crea o aparență pseudo-medicală și a stigmatiza președinta Maia Sandu
Analiza entităților asociate – Yuri Baranchik, George Soros, Emmanuel Macron, Friedrich Merz – sugerează încercarea de a plasa falsul într-un cadru conspiraționist occidental, în care „elitele europene ascund adevărul despre liderii pro-UE”. Această tehnică de asociere manipulatorie amplifică ideea unui „complot global”, oferind propagandei ruse o bază narativă recognoscibilă pentru publicul-țintă. Apoi, distribuția geografică a surselor – cu centre în Germania și Moldova, urmate de România, Ucraina și SUA – confirmă caracterul transnațional al operațiunii. Germania apare ca hub de legitimare externă, iar Moldova ca spațiu-țintă principal. Conținutul este multiplicat în mai multe regiuni pentru a crește vizibilitatea algoritmică și pentru a induce o aparență de acoperire internațională.
Lanțul de distribuție online pornește de la site-ul head-post.com, care a publicat inițial articolul-fals „Data leak sparked speculation about Moldovan president’s illness”. Acesta a fost redistribuit de versiunile Pravda și de canalele Telegram @lomovkaa, @InfoDefGermany și @barantchik. Aceste canale fac parte dintr-un cluster de influență rusesc activ în spațiul germanofon, documentat anterior de DFRLab și Sensika. Schema folosită este tipică tacticii „seed and spread”: lansarea unui fals pe o sursă aparent independentă, urmată de o amplificare controlată prin canale coordonate.
Analiza campaniei „Schizofrenia” în spațiul informațional de limbă română
Datele colectate din surse de limbă română între 1 și 9 septembrie 2025 confirmă o replicare internă limitată, dar coordonată a falsului despre pretinsa „schizofrenie” a președintei Maia Sandu. Campania, inițiată de Gagauznews și amplificată prin canalele rețelei Pravda, a fost preluată punctual de câteva publicații și conturi din Republica Moldova și România, urmărind mai degrabă menținerea temei active în spațiul informațional decât obținerea unei viralizări masive. Graficul volumului de mențiuni arată o activitate concentrată aproape exclusiv în jurul datei de 3 septembrie, când falsul a fost lansat în mod sincronizat în mai multe versiuni lingvistice. În total, au fost identificate șapte mențiuni în această perioadă, ceea ce marchează o creștere de peste 130% față de intervalul anterior. Deși numărul nu este mare, sincronizarea și distribuția controlată sugerează un mecanism pre-planificat de amplificare, nu o reacție spontană a utilizatorilor. După acest vârf, activitatea scade rapid, dar menține o prezență reziduală, suficientă pentru a păstra subiectul indexat de motoarele de căutare.
Activitatea online a atins un vârf pe 3 septembrie (6 mențiuni), marcând momentul lansării coordonate a falsului despre „schizofrenia” Maiei Sandu
Analiza surselor de diseminare confirmă o predominanță clară a publicațiilor online, care au generat cinci dintre cele șapte mențiuni. Restul aparițiilor provin dintr-un forum și o postare pe platforma X (Twitter). Această structură de distribuție indică o campanie editorială coordonată, sprijinită de canale cu funcție de „amplificator mediatic”, mai degrabă decât o dezbatere publică autentică. Prezența materialelor în presa online, însoțită de un limbaj medical pseudo-profesional, arată o tentativă de credibilizare artificială a falsului prin prezentarea sa sub formă de „informație scursă” sau „document intern”.
Cele mai multe mențiuni provin din publicații online (5), urmate de un forum și o postare pe platforma X – semn al unei diseminări editoriale, nu organice
Din punctul de vedere al impactului, datele privind reach-ul indică o expunere totală de 403 persoane, în scădere cu 99% față de perioada precedentă. Această prăbușire a audienței confirmă că operațiunea nu a vizat viralizarea, ci menținerea unui minim de vizibilitate necesar pentru indexare și redistribuire ulterioară. În logica propagandei ruse, astfel de campanii nu sunt concepute pentru a genera dezbateri de masă, ci pentru a construi „urme digitale” care pot fi ulterior reutilizate în noi valuri narative.
Analiza sentimentului arată o predominanță clară a tonului negativ (42,9%), în timp ce restul conținutului este neutru. Nicio mențiune nu are caracter pozitiv, ceea ce confirmă intenția de discreditare. Limbajul folosit amestecă termeni medicali precum „schizofrenie”, „tulburare”, „depresie”, „personalitate” sau „panică” cu elemente administrative — „confidențialitate”, „instituții”, „corespondență”, „documente”. Această combinație are rolul de a conferi verosimilitate narațiunii, prezentând-o ca pe o scurgere de date confidențiale cu implicații politice. Din punct de vedere semantic, lexicul folosit trădează o intenție dublă: stigmatizarea sănătății mintale și insinuarea incapacității președintei de a lua decizii importante, ambele teme recurente în propaganda misogină pro-Kremlin. Analiza entităților și a cuvintelor-cheie dominante confirmă această strategie. În centrul narațiunii se află termenii clinica, președintele, personalitate, cauza și corespondența, toate legate printr-un cadru narativ care sugerează o presupusă „scurgere” dintr-un spital privat vienez. Inserarea acestor termeni creează impresia unui fals „dosar medical” cu sursă verificabilă, deși în realitate documentele sunt fabricate digital. Acesta este un mecanism clasic de propagare a falsurilor medicale – transformarea unei minciuni într-o „pistă de investigație” aparent credibilă.
Cuvintele-cheie centrale – „schizofrenie”, „personalitate”, „cauza”, „corespondență”, „instituții” – evidențiază limbajul pseudo-medical și stigmatizant folosit pentru a legitima falsul, iar tonalitatea dominantă este conținutul negativ (42,9%) și neutru (57,1%) fără nicio mențiune pozitivă
Distribuția geografică a mențiunilor indică o concentrare clară în Republica Moldova (patru surse) și o activitate marginală în România (una). Lipsa răspândirii internaționale semnificative sugerează că acest val a fost destinat testării receptivității publicului local, în special în contextul electoral din Moldova. Totuși, preluarea parțială de către surse românești permite propagandei să extindă artificial percepția unui interes mediatic regional, consolidând astfel poziționarea temei în algoritmii de căutare.
Campania de dezinformare „Schizofrenia” în ecosistemul informațional de limbă rusă
Datele colectate din sursele de limbă rusă între 1 și 9 septembrie 2025 confirmă existența unei operațiuni de propagandă coordonate, lansate în mod sincronizat pentru a discredita președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, printr-o narațiune falsă despre o presupusă „schizofrenie” și internare într-o clinică privată din Austria. Spre deosebire de versiunea modestă în limba română, varianta de limbă rusă a acestei campanii s-a remarcat printr-o intensitate excepțională, o arhitectură mediatică bine definită și un impact informațional de ordinul zecilor de milioane de utilizatori, indicând un nivel ridicat de coordonare transnațională în interiorul rețelei pro-Kremlin.
Numărul total de mențiuni a crescut spectaculos la 430 (+21.400%), cu un vârf pe 3 septembrie, marcând momentul lansării coordonate a falsului în spațiul rusofon
Graficul volumului de mențiuni arată o explozie de activitate pe 3 septembrie, când falsul a fost lansat simultan pe multiple canale de propagandă. În doar câteva ore, au fost înregistrate peste 180 de mențiuni, într-un total de 430 pe parcursul perioadei analizate — o creștere de peste 21.000% față de intervalul precedent. Vârful de activitate corespunde exact momentului publicării articolului inițial pe portalurile afiliate Pravda Network și KP-Moldova, care au furnizat „narațiunea-mamă” ulterior redistribuită masiv pe platforma X (fostul Twitter). Ulterior, se observă o descreștere treptată, caracteristică fazei de menținere algoritmică — o strategie prin care conținutul este păstrat activ prin republicări minore, comentarii și redistribuiri automate, asigurând continuitatea vizibilității în motoarele de căutare.
Platforma X domină diseminarea (396 mențiuni), urmată de presa online, forumuri și YouTube – indicând o distribuție automatizată, multisursă
Analiza tipologiei surselor confirmă faptul că platforma X a funcționat ca principal canal de diseminare, generând 396 din cele 430 de mențiuni totale. Restul aparițiilor provin din presa online (17 mențiuni), forumuri (11), YouTube (3), bloguri și comentarii izolate. Această structură denotă o campanie de tip „cross-platform injection”, în care mesajul este introdus simultan în ecosisteme media diferite pentru a părea organic. Sincronizarea și repetitivitatea sunt trăsături specifice unei infrastructuri semi-automatizate de amplificare — probabil un amestec de conturi coordonate, boți și agregatoare integrate în rețelele Pravda și MirTesen.
Campania a atins o audiență estimată la 72,3 milioane de utilizatori, semn al amplificării masive prin conturi și site-uri afiliate rețelei Pravda
Datele privind reach-ul demonstrează amploarea excepțională a acestei campanii. În doar câteva zile, materialele au atins o audiență potențială de peste 72 de milioane de utilizatori, o creștere de peste 50 de milioane de ori față de perioada anterioară. Vârful de vizibilitate s-a înregistrat între 3 și 4 septembrie, confirmând lansarea centralizată a narațiunii și diseminarea sa în valuri succesive. Dincolo de cifre, acest fenomen arată existența unei rețele de redistribuire cu acoperire regională, în care site-uri și conturi din Rusia, Bulgaria, Georgia și Republica Moldova colaborează pentru a crea percepția unui interes mediatic autentic. În realitate, se observă o reproducere în oglindă (mirroring) a acelorași articole, titluri și structuri narative, ceea ce trădează un control editorial comun.Engagement-ul total a fost peste 1.800 de interacțiuni – o valoare modestă comparativ cu amploarea reach-ului, dar suficientă pentru a influența algoritmii de recomandare. Vârful de 3 septembrie marchează momentul în care conturile coordonate au generat manual sau automat reacții și redistribuiri menite să „aprindă” narațiunea și să o propulseze în feedurile utilizatorilor reali. Este o tactică clasică de simulare a popularității, în care volumul inițial de interacțiuni artificiale determină platformele să considere subiectul „de interes public”.
Sursele editoriale de top confirmă apartenența acestei campanii la ecosistemul Pravda. Site-uri precum Pravda Bulgaria, KP-Moldova, Geworld (Georgia), MirTesen și Argumentî Nedeli au publicat articole aproape identice, cu titluri standardizate și o narațiune bazată pe presupuse „date scurse” dintr-un spital vienez. În toate cazurile, se observă folosirea acelorași structuri de text: evocarea unei „clinici austriece private”, a „electroșocurilor” și a „crizelor acute de schizofrenie”. Acest model repetitiv trădează o producție centralizată a conținutului, cu distribuție coordonată prin agregatoare pro-Kremlin.
Graficul de sentiment al cuvintelor-cheie dezvăluie limbajul specific propagandei medicale folosite pentru a stigmatiza lideri politici. Termenii centrali — „электросудорожную терапию” (terapie electroconvulsivă), „психического расстройства” (tulburare psihică), „клинической депрессии” (depresie clinică), „марионетка” (marionetă), „утечке данных” (scurgere de date) — conturează o narațiune pseudo-medicală, construită pe jargon științific menit să inducă verosimilitate. O particularitate a acestei campanii este includerea deliberată a unor termeni „pozitivi” în limbaj medical, precum „курс терапии” sau „лечении шизофрении”, pentru a masca caracterul denigrator și a spori credibilitatea la nivelul algoritmilor de clasificare semantică. În realitate, acești termeni sunt folosiți ironic, în contexte care asociază ideea de tratament cu incapacitatea morală și profesională a președintei.
În spatele acestei aparente avalanșe de informații în spațiul informațional de limbă rusă se află un mecanism strategic de reutilizare a narațiunilor toxice deja testate în trecut. Campania privind așa-numita „schizofrenie a Maiei Sandu” nu este o inițiativă izolată, ci o reactivare a unei teme mai vechi, adaptată contextului electoral din Republica Moldova și rescrisă pentru a servi noii arhitecturi de dezinformare regională. Prin conectarea canalelor din Bulgaria, Georgia și Moldova, rețeaua Pravda a reușit să creeze un ecosistem informațional coerent, capabil să reproducă instantaneu același fals în multiple spații lingvistice.
Tonul dominant este negativ, iar limbajul pseudo-medical („электросудорожную терапию”, „депрессия”, „марионетка”) este folosit pentru a discredita președinta sub pretext clinic
Anatomia unei operațiuni hibride: tactici FIMI/DISARM, validare transnațională și exploatarea vulnerabilităților cognitive
În logica cadrului FIMI/DISARM, operațiunea rusă „schizofrenia Maiei Sandu” se înscrie clar în spectrul tacticilor de dezinformare utilizate sistematic de rețelele pro-Kremlin. Analiza evidențiază patru direcții principale:
- Polarizarea (T0135.004) – exploatarea clivajelor ideologice și de gen pentru a diviza publicul și a stimula neîncrederea între segmentele pro-europene și cele tradiționaliste.
- Defăimarea (T0140.001) – asocierea președintei cu o presupusă tulburare psihică menită să-i distrugă credibilitatea și să o reducă la o caricatură mediatică.
- Incitarea la ură (T0140.003) – normalizarea misoginiei, a stigmatizării sănătății mintale și a discursului de excludere.
- Reutilizarea conținutului (T0084) – reciclarea unui fals lansat anterior, în 2024, ușor adaptat pentru contextul electoral din 2025.
Acest set de tactici confirmă caracterul sistemic al modulului operațional rusesc: utilizarea minimă a resurselor pentru un impact emoțional maxim, o rețea capilară transnațională și capacitatea de pivotare rapidă între platforme digitale pentru menținerea fluxului narativ.
Dimensiunea transnațională a operațiunii de dezinformare se manifestă printr-un mecanism de validare externă simulată. Materialul inițial, lansat pe canale din Moldova, a fost rapid preluat de două site-uri marginale de limbă cehă, care nu adaugă nicio valoare factuală sau expertiză, dar îndeplinesc o funcție strategică: crearea iluziei unei confirmări dintr-un alt spațiu lingvistic și cultural. Aceasta este o tactică clasică de cross-posting, utilizată pentru a fabrica aparența unui consens internațional, care ulterior este reimportat în spațiul țintă cu argumentul „iată, se discută și în Europa”. Astfel, falsul se transformă într-o narațiune „legitimă” prin multiplicare geografică și aparentă diversitate de surse, deși toate punctele de propagare fac parte din același ecosistem informațional coordonat.
Din perspectivă psihologică, campania se sprijină pe mai multe mecanisme cognitive bine documentate în literatura FIMI. Heuristica autorității este exploatată prin invocarea unei clinici austriece reale, cu reputație medicală incontestabilă, ceea ce conferă falsului o aură de autenticitate. Heuristica disponibilității face ca un fals șocant, simplu de reținut și vizual recognoscibil, să domine conversațiile și să fie redistribuit cu rapiditate. Biasul misogin completează acest cadru, apelând la stereotipuri persistente despre femei și presupusa lor instabilitate emoțională. În combinație cu utilizarea unei imagini de tip „certificat medical”, operațiunea dobândește o eficiență ridicată în spațiile unde alfabetizarea media este scăzută și polarizarea socială este deja prezentă, sporind exponențial riscul de contaminare informațională.
Ramificațiile juridice ale acestui caz sunt multiple și conturează un teren gri între reglementare, securitate cibernetică și libertatea de exprimare. Pe lângă elementele evidente de defăimare și fals material în înscrisuri – contrafacerea de antet, semnătură și identitate instituțională – se remarcă încălcarea flagrantă a termenilor de utilizare ai platformelor digitale privind comportamentul inautentic coordonat (coordinated inauthentic behavior), mass-media manipulate (manipulated media) și hărțuirea identitară.
Recomandările operaționale formulate în urma analizei acestui caz subliniază necesitatea unei abordări integrate, care să combine reacția strategică, instrumentele de monitorizare digitală și cooperarea instituțională transfrontalieră. În primul rând, răspunsul oficial la astfel de falsuri trebuie să fie strategic, nu doar tactic: comunicarea rapidă trebuie formulată într-un „cadru rece”, fără a repeta sau legitima falsul prin titluri, și trebuie însoțită de explicații clare privind mecanismul dezinformării, nu doar de negarea acesteia. În paralel, se impune o cartografiere persistentă a rețelelor implicate, prin monitorizarea continuă a nodurilor din Găgăuzia și a canalelor rusofone de pe Telegram, cu o scorare sistematică a conturilor pe baza sincronizării, reutilizării de conținut, proximității lingvistice și temporale. Această metodologie permite identificarea „distribuitorilor de prim ordin” și aplicarea de contramăsuri punctuale – de la raportare și demascare publică până la contramesaje direcționate. Nu în ultimul rând, parteneriatele între platforme și autoritățile de reglementare trebuie consolidate, prin escaladarea cazurilor de Re-Use of Deceptive Assets și crearea unor mecanisme proactive de detectare automată a fișierelor manipulative recidiviste. Coordonarea cu structurile europene – precum EDMO și echipele DSA – este esențială pentru a asigura un răspuns coerent și sincronizat la nivel transfrontalier, capabil să reducă fereastra de amplificare a conținutului falsificat și să prevină reutilizarea acestuia în alte campanii viitoare.
Concluzii
Operațiunea „Schizofrenia” reprezintă un studiu de caz emblematic al modului în care rețelele pro-Kremlin, prin intermediul infrastructurii Pravda, pot combina falsuri reciclate, tehnici psihologice rafinate și mecanisme transnaționale de amplificare pentru a submina lideri politici pro-europeni și a eroda încrederea în instituțiile democratice. Sub aparența unei scurgeri medicale, campania a utilizat elemente de propagandă medicală și sexism politic pentru a lovi simultan în credibilitatea Maiei Sandu, în simbolistica leadershipului feminin și în narativul pro-european al Republicii Moldova.
Departe de a fi o simplă tentativă de discreditare individuală, cazul demonstrează adaptabilitatea și persistența ecosistemului dezinformării ruse, care reutilizează teme, imagini și formate deja testate, recalibrate pentru noile cicluri electorale și pentru vulnerabilitățile cognitive ale publicului-țintă. Coordonarea între canalele din Găgăuzia, rețelele Pravda și site-urile periferice din Europa Centrală confirmă existența unei infrastructuri narative integrate, menite să creeze aparența unui consens mediatic internațional.
În final, lecția esențială a acestei campanii este clară: lupta împotriva dezinformării nu se câștigă doar prin reacții punctuale sau demontări factuale, ci printr-o arhitectură de reziliență democratică bazată pe alfabetizare media, cooperare instituțională și intervenție rapidă la nivel digital. Doar printr-o combinație de acțiuni strategice – comunicare rece, detectare automatizată, parteneriate transfrontaliere și protejarea spațiului informațional – poate fi contracarat efectiv acest tip de agresiune hibridă care, sub masca unei „știri medicale”, atacă în realitate însăși sănătatea democratică a societății.
—
Articol semnat de Dr. Nicolae Țîbrigan, expert coordonator <Digital Forensic Team> și Dragoș Sorescu, investigator <Digital Forensic Team>, în colaborare cu A4E Counter Disinformation Network (CDN)
